Lumea întreagă valorează mai puțin decât mântuirea unui singur suflet.
Dacă auziți pe cineva spunând: prostia e o forță cosmică, spuneți în gând de mai multe ori: Asta nu se referă mine, asta nu se referă la mine!
Binele nu rămâne niciodată dator.
Omul nu trăiește pt. plăcerea de a mânca ci pentru bucuria de a trăi.
Când nu știm ce să facem cu libertatea, aceasta se întoarce împotriva noastră.
Conceptul de artă fără Dumnezeu este ca o pasăre cu o singură aripă.
Starea copiilor este una naturală a fericirii. De ce noi, oamenii maturi, nu suntem în stare să o păstrăm?
Omul este sămânța viitorului după cum filozofii spun că timpul este sămânța spațiului.
Piedicile, eșecurile, obsesiva întrebare: de ce, de ce, de ce? iată scânteia tuturor descoperirilor trecute și viitoare.
Divorțul nu e mai mult decât o călătorie în doi pe un vapor care eșuează.
Când doi oameni se ceartă, fiecare împinge adevărul spre celălalt.
Pierzania face mai multe victime decât virtutea aderenți.
Viața omului seamănă cu o călătorie scurtă, foarte scurtă.
Cine își pierde toată viața numai cu grijile ei mărunte, ajunge să nu mai vadă pădurea din cauza copacilor.
Realitatea este așa cum este dar tragedia începe când omul încearcă s-o închidă într-un concept. Realitatea vine de la Dumnezeu, conceptele sunt rodul minții noastre, iată incompatibilitatea.
Mult mai des aduce valoarea bani decât banul valoare.
Așa cum gospodarul alege sămânța cea bună pentru ogorul său, mă gândesc cu teamă la transpunerea acestui principiu în ce privește viitorul omenirii.
Postul și gândurile bune sunt întotdeauna în armonie, fac trupul mai ușor și dau aripi sufletului.
Dacă pacea nu izvorăște din sufletele noastre, zadarnic o vom căuta undeva în afară, zadarnic vom încerca să o impunem celor mai slabi decât noi.
Fiecare om poate deveni mai bun dacă dorește.
Pământul îi scutură pe netrebnici de pe spinarea sa.