Capitolul XII – Proiectul Tzulu

Doctorul Lamas şi Prof. Dr. Asafa Lemaitre, preşedintele companiei guvernamentale CLONEX, discutau aprins pe marginea clonării negustorului cu patru braţe.
— Una este să salvezi planeta de la extincţie, alta este să te joci de-a Dumnezeu! spuse Asafa Lemaitre.
— Scopul scuză mijloacele. Nu uita că Tzulu sunt cei care…
— Răzbunare? Despre asta vorbeşti? Cu ce ne face pe noi mai buni decât ei?
— Războiul deja a-nceput, Asafa! Dacă nu luăm măsuri, Terra va ajunge o planetă de sclavi şi de drogaţi! Singurul obstacol care-i opreşte să ajungă la noi sunt sateliţii de pe orbită. Ce vei face dacă 10, 20, 30 de nave Saytan vor ataca în acelaşi timp?
— Ne vom apăra până la ultimul! Asta vom face! Cu ajutorul pe care khvarii…
— Uită-i pe ei! Îşi vor lua tălpăşiţa când costul impli-cării va depăşi profitul… Vom fi singuri…
— Ai idee pe câţi mi i-am pus în cap de când cu clonarea? Am fost sabotaţi de mafia Noii Federaţii, ni s-au furat proiectele şi au clonat pe-ascuns tot ce le-a trecut prin cap. L-au clonat pe Iisus şi l-au vândut evreilor care voiau să afle ADN-ul lui Dumnezeu. L-au clonat pe Mahomed şi l-au vândut musulmanilor pentru a eradica terorismul. Însă clonele nu aveau niciun har, nicio putere spirituală, doar amintiri contrafăcute. Ştii ce au făcut atunci? Au clonat-o pe Maria Magdalena şi au pus-o să joace în filme erotice alături de Elvis, Clinton şi Ferguson. L-au clonat pe Einstein şi l-au torturat ca să afle despre călătoria în timp şi saltul cuantic. L-au clonat pe Papa Rossi şi l-au obligat să facă mătănii în faţa Andreei Schultz… Crezi că s-au oprit aici? Au organizat meciuri sângeroase între Tyson şi Cassius Clay, între Stallone şi Schwarzenegger, între Monperre şi King Fisher. I-au clonat pe Hitler, pe Bush, pe Sadam, pe Su Jin şi i-au executat în nenumărate feluri. Îţi dai seama ce imaginaţie bolnavă aveau?
— Cum au încetat toate astea?
— Oricât de mult încercau să împingă limita diviziu-nii celulare, tot apăreau efectele erorilor de copiere. Asta ne-a dat şi nouă mult de furcă…
— Înţeleg…
— Ştii bine, normal ar fi ca diviziunea celulelor să ducă la regenerarea şi chiar întinerirea corpului uman. Dar ritmul accelerat, haotic, în care celulele corpului uman proliferează, anulează acest efect.
— Şi astfel apare îmbătrânirea…
— Exact! În orice caz, nu Dumnezeu îşi distruge propria creaţie. Noi o distrugem.
— Nu aţi încercat tehnologia ADN-ului recombinat?
— Desigur. Însă izolarea cromozomială ne-a creat mari probleme. Dacă am putea să înlocuim procedeul sonic astfel încât să evităm rupturile…
— Hm… Poate că există o soluţie…
— Şi anume?
— Nanotehnologia!
— Naniţii? Suntem abia la început de drum…
— Am totul aici! răspunse doctorul Lamas ţinând degetul arătător deasupra tâmplei. Chiar dac-am pierdut informaţii preţioase şi echipamente la invazia lenurieni-lor, am totul aici! În plus, am reuşit să salvez o parte din ultimele cercetări pe acest disc…
— Atunci, să ne punem pe treabă…
— Să vorbim cu Farlaah şi cu Lerman.
— Şi cu Namur. Trebuie să ştim totul despre reţeaua creierelor…
Discuţia fu întreruptă de Tarek, care îi anunţă starea negustorului Tzulu:
— Doctore Lamas?
— Da, Tarek?
— S-a trezit!
— Anunţă-i, te rog, pe ceilalţi să vină de urgenţă la infirmerie!
— S-a făcut, doctore!
— Salut, salut, spuse Lamas. Ia să vedem… Presiunea sângelui este bună, pulsul este normal…
— Cine sunteţi voi? Unde mă aflu? întrebă Ushu Mayuna, negustorul capturat de Namur care avea amintirile contrafăcute ale unui lider al rebelilor Tzulu.
— Nu-ţi aduci aminte de mine?
— Nu.
— Sunt doctorul Lamas Traore. Ei sunt Farlaah, preşedintele Vechii Federaţii, Zen Dyva, şeful securităţii, Lerman, Suara, Tarek, Namur şi Prof. Dr. Asafa Lemaitre.
— Ce s-a întâmplat cu mine?
— Eşti singurul supravieţuitor al bătăliei de pe orbita Terrei. Saytanul vostru a fost distrus de flota lui Jafar Al’Karuum, iar acum te afli în infirmeria bazei New Destiny.
— New Destiny? Numele îmi sună familiar.
— Vezi că îţi aduci aminte?
— Sunt doar nişte frânturi…
— Ushu, noi credem c-ai suferit o amnezie generală disociativă, apărută în urma unei traume severe. Când te-am găsit în capsula de salvare erai inconştient de câteva zile... Te asigur că vei beneficia de cel mai bun tratament...
— Ce e aceea?
— Ai nevoie de o injecţie, zilnic, pentru recuperarea memoriei. Este un medicament care ajută la producerea Dopaminei…
— Cât timp va dura?
— Primele semne sunt încurajatoare. Sperăm că mai puţin de-o săptămână.
— Salut, Ushu. Sunt Namur. Cum te simţi?
— Nu ştiu încă ce să zic. Parcă nu aş fi eu. Tu ai fãcut parte din echipa care m-a salvat?
— Desigur. Eu, Lerman, Suara…
Doctorul Lamas Traore se retrase într-un colţ al infirmeriei şi discuta cu Asafa Lemaitre:
— Rezultatele transferului de memorie încep să se facă simţite.
— Stabilizarea e prima fază critică în tratamentul post-operatoriu.
— Până acum se descurcă perfect, dar nu ştim care pot fi efectele secundare în cazul unui negustor.
— Fiziologia lor este identică cu a noastră. Desigur, au creierul mai dezvoltat şi au patru braţe. Să sperăm că îl vom convinge uşor cine este…
— Şi care e următoarea etapă?
— Integrarea în personalul bazei, urmată de dezvoltarea relaţiilor cu grupul salvator…
— Îmi susţin în continuarea părerea că este foarte riscant. Dacă îi revine memoria şi scapă, informaţii preţioase pot cădea pe mâna inamicilor…
— Să sperăm că Vayax a şters totul. Oricum, îl vom supraveghea 24 de ore din 24.
— Nu va suspecta asta?
— Nu are de ce. Este pentru siguranţa lui…
— Bine, atunci. Succes!
Namur îl conduse pe Ushu într-una dintre locuinţele bazei New Destiny.
— Aceasta este camera ta, Ushu. Decorul îi aparţine Suarei. Sper să-ţi placă.
— Gusturile voastre pentru arta decorativă sunt foarte interesante. Aş spune că este un peisaj liniştitor.
— Îi voi transmite, va fi încântată. Şi mie îmi place Marea Sereniei… Îţi este foame? Nu vrei să încerci meniul nostru de azi?
— Îmi place jeleul galben. Ce este?
— Este Xerun. O proteină concentrată servită în mai multe combinaţii. Jeleuri, pastile sau supe.
— Sunt gărzi de corp care mă urmează peste tot. De ce?
— Trebuie să fim pregătiţi dacă apar efecte secundare.
— Sper că nu va fi cazul.
— Şi noi sperăm. Mai ales că avem nevoie de ajutorul tău.
— Pentru ce?
— Îţi vom spune de-ndată ce îţi revine memoria. Important este că te simţi mai bine acum.
— Vreau să le plătesc celor care m-au adus în situaţia asta.
— Ştiu ce simţi. Şi noi am pierdut multe vieţi în lupta cu Anuk şi Jafar.
— Anuk...? Parcă îmi aduc aminte ceva… Nu-mi puteţi creşte doza?
— Eu zic să rămânem calmi şi să aşteptăm. În curând totul va reveni la normal.

*

Ushu fusese convins că singura posibilitate de răzbu-nare împotriva lui Jafar era clonarea. Folosind clonarea moleculară şi nanotehnologia, doctorul Lamas şi Prof. Dr. Asafa Lemaitre creaseră 267 de copii perfecte ale lui Ushu. Acestora li se implementau amintiri contrafăcute ca şi în cazul negustorului convertit. Fuseseră create şi câteva sute de copii imperfecte care erau folosite în experimente de laborator.
Prizonierii pământenilor deveniseră aliaţii lor de nă-dejde, alături de khvari şi refugiaţii de pe Nede. Pe baza datelor obţinute de la Namur şi a informaţiilor extrase din memoria lui Ushu, khvarii şi ceilalţi specialişti construiau prima navă capabilă să călătorească prin găurile de vierme.


Romanul "Discipolii zeilor de altădată" poate fi citit, în întregime, pe site-ul oficial:

https://www.ionutcaragea.ro/proza_files/proza%20S.F_files/discipolii.htm