agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 891 .



Mulțimi disjuncte
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Babbba ]

2015-02-16  |     | 



Era prin liceu. Aveam un coleg de bancă, bun prieten, pe nume Iordache Bogdan, un băiat simpatic cu părul creț. Puțin rârâit, avea șarmul lui, pentru că accentua "r"-ul în mod special când era emoționat, dar purta cu distincție această mică particularitate. Învața foarte bine și era de gașcă. Profa de română însă nu era. Era teroarea liceului și avea o antipatie profundă pe clasa asta care optase pentru secția real. Cred că nu știa să schimbe un bec dacă s-ar fi ars, așa că ne ardea pe noi, pe rând, minuțios, amenințându-ne de câte ori avea prilejul că va lăsa toată clasa corijentă. Câțiva părinți îngrijorați de atitudinea ei dură, chiar și ceilalți profesori, o rugaseră politicos să o lase mai moale, deoarece erau copii buni în clasă și optaseră pentru mate-fizică, unde câțiva aveau deja rezultate remarcabile pe la diferite Olimpiade. Vizibil deranjată de intervenție, își exprimase dezacordul, inflexibilă, mai ales că-și depusese candidatura la postul de director al liceului, simțindu-se îndreptățită să facă, datorită vechimei și experienței, cum o taie capul. Și ea era ușor rârâită, dar probabil considerând asta doar un defect de vorbire, se controla cu multă atenție și chiar reușea să ascundă această mică deficiență care, cred eu, o agasa. La ore, era extrem de organizată, nu trecea la a doua serie de note până n-o completa pe prima. Nu știu cum se făcuse, dar numai eu și Bogdan rămăsesem neascultați la română. Răsfoind tacticos catalogul cu mișcări dizgrațioase și nasul ei acvilin, ziceai că-i un vultur în căutarea prăzii, a dat peste noi. Eram unul după altul la catalog, eu la "G", Bogdan la "I". Intrigată, cum de ne scăpase, dădea când o pagină înainte, când una înapoi, nehotărâtă care-i va fi victima. Ne uitam speriați, când la scena de groază care se derula la catedră, când unul la celălalt, livizi, asteptând deznodământul, pentru că nu obișnuia să asculte decât unul, iar secundele treceau definitiv de greu . S-a auzit:
- Iorrdache! A percutat Bogdănel în picioare ca o torpilă dintr-un submarin nuclear.
- Prrezent!
- Influența lui Alecsandrri în literaturra rromânească!
- Ãăă... Alecsandrri, a avut o influență foarrte marre. Operra lui a rrrelevat...
- Stai jos porrcule. Trrrei!
S-a așezat Bogdan în bancă, calm, relaxat, ușor contrariat, uitându-se apoi la mine cu o privire nevinovată, senină și deconectată:
- Ufff... am scăpat!

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!