agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1118 .



Daliile de Acasă
proză [ ]
Trădarea (62)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Danaia ]

2022-09-16  |     | 



Își găsiseră azi loc în zona aia în care numai cu dragostea ai fi putut ajunge. Într-o dimineață prea devreme pentru mine, poate, când mai mult ca niciodată simțeam cum este timpul să nu-ți mai ajungă. Și grăbești pasul încercând să nu pierzi rutina, unica aptă să te păstreze între aceleași coordonate, chiar dacă asta înseamnă acceptarea pactului cu mult prea banalul, repetitivul, cu acea înfricoșătoare lipsă de glorie.

Și le văd, mai exact le simt cum temerare, la poalele cenușiului unui bloc, își poartă petalele îngreunate de praf, mai ales de trecerea indiferentă a oamenilor, care azvârlă cu chiștoace, resturi menajere, cu propriile bucăți de neviață, autoiluzionându-se că astfel s-au debarasat de moarte. Este cald, suspect de cald. De undeva pândește vântul de octombrie... Au început deja școlile și ochii mei privesc lumea din dreptul școlăriței, al inimii ei ce palpită neștiind ziua de mâine... Dar ea zâmbește zâmbește: sunt o martiră: urieșește, o las a înțelege că nu există nimic altceva în afara Zâmbetului ei!

... le văd, le simt... într-o grădină pe care altcineva habar nu are că o deține, acest corp delict al verii ca o vacanță continuă... Și mă simt un pic vinovată, pe lângă această mulțime a chiștoacelor, a resturilor menajere, de mult ieșită din spațiul fericirii. Praful ei mă incită: îmi afund nările. Ca-ntr-o pudră de aur. Ca-n Copilărie!



Daliile, daliile de Acasă...

erau

de fapt



cârciumărese!

Nu și pentru mine.

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!