Ce m a deranjat!?! In primul rand m ai deranjat că nu pot adormi cu gândul că te-ai culcat mai devreme decât de obicei. Ai făcut-o doar pentru tura de mâine sau efectiv ți-am dat o altă bătaie mare de cap? Dacă ți-am pricinuit neplăceri, te rog să mă ierți. Nu vreau să suferi din cauza mea. Da, problema sunt eu, pentru că în capul meu se întâmplă tot acest vălmăşag de gânduri ce reflectă negurile ce ar trebui risipite de atâtea sentimente frumoase.
Acel "colegul meu preferat" a sunat ieri atât de ... sugestiv!? Așa l-am perceput. Ca pe o trasare a unui nou drum ce trebuie urmat de aici înainte. Știu că poate ai să râzi iarăși de mine, dar gândurile mi se înnegresc imediat, uneori din nimic. Pe o vreme frumoasă poate începe imediat o aversă de ploaie. Care nu ține mult. Dar care tot timpul apare datorată șireturilor strânse de la încălțări și celor unsprezece ramuri de copac distanță prin anotimpuri. Aproape întotdeauna, la rece, îmi revin. Ca și acum. Nu pot să adorm cu gândul ca te-am supărat prin ce gândesc.
Și cum aș putea să îndrăznesc să te supăr când tu mi-ai arătat în cu totul altă culoare sensul corect al drumului inimii, ai ajutat ca ochii mei să se deschidă și să vadă că ceea ce puțini ajung să cunoască într-o viață este atât de înălțător, de feeric. Numai pentru atât, pentru ceea ce am reușit să simt și să dezvolt din seiful meu cu geam transparent pentru tine, pentru ceea ce am învățat că pot să port în inimă, eu îți mulțumesc enorm. Ești un suflet mare, nobil și ești cea mai minunată! Sentimentele mele au crescut, au fost, există și sunt, și sper eu să rămână în continuare cu icoana făpturii tale pe aceeași treaptă pe mai departe dar... viitorul este al tău, tocmai pentru că îl ai la picioare, tocmai pentru că ești o colibri ce își flutură frumos aripile in libera corola a vieții.
Scrie-mi dimineață când te trezești câteva vorbe. Dacă poți si vrei. În "bătrânel". E ok, safe. Sper să te odihnești și să te trezești voioasă, fără durerile de cap pe care le-ai avut ultimele zile. Sau, dacă te-am supărat atât de tare, nu mai îmi scrie nimic. Am să stau ciufuțel câteva zile dar îmi va trece. Nu am încotro. Ăsta-i rugul meu. Aceste negre gânduri ce mă macină uneori și nu-mi dau pace.
Somn ușor copile! considerat "vindecat" de tine. Cu asigurări chiar. De ce ești sau ai fost asa sigura? Stii cum a fost? Pluteam frumos pe un curent cald ascendent și tocmai tu către care zbor acum, vii si-l tragi de picioare pe Eol, anulandu-i puterea suflului. M-am tot gandit ulterior de ce esti asa sigura. Mi s-a aprins un gand, poza de profil. Da. Am facut-o tocmai pentru ca asa ai ... asa am discutat, vineri seara. Ca asa e corect.
Nu caut sa ma indepartez deloc. Ma conformez doar fizic, cata vreme inima ramane acolo unde a urcat atat de frumos prin sentimente, zambete si priviri nemaiîntâlnite. Eu sunt cel care vorbeste cel mai mult si tot mie mi se rastalmacesc cuvintele, sentimentele. Chiar atat de mult mint, atat de alambicat expun ceea ce se întâmplă incat semăn doar neîncredere? Eu m am multumit cu acest "Stii tot" al tau. Este adevărat ca tot ceea ce am spus si ti am descris despre actuala apropiere a noastra este neconditionat. Si de ce n ar fi? Împrejurările cotidiene nu permit altceva.
Nu sunt constant!?! Asa pare? Eu sunt acelasi in declarații, in sentimente. Insa prin ceea ce mi spui, prin aceste frâne pe care le pui ma faci sa trec "de la agonie la extaz" cum te ai exprimat. Poate gândesc prea in profunzime. Poate nu reusesc sa ma abtin a vorbi deschis si a spune ce am, ce port in suflet. Nu sunt un ascuns. Ti am spus cat de mult însemni pentru mine. Ma tot repet si o tot reiau metaforic, artistic... E prea mult? Este adevarat ca uneori ma simt un adolescent care nu are astâmpăr cand se gândește la cea care ii este dragă. Dar... asta sunt. Sensibil si romantic.
Aceste mici semne, cuvinte "vindecătoare" din partea ta ma fac sa... agonizez, in acceptiunea ta, si sa crezi ca vreau a ma indeparta. Greșit. Doar pare. In realitate as vrea sa ma găsesc doar langa tine. Sa te îmbrățișez si sa te tin de mână. Atât. Au fost momente atat de frumoase.
Vrei a ma tempera? In declarații? Sau ce altceva? Spune mi deschis. Asta caut si eu. Sa fiu cat mai deschis cu tine si mai ales cat mai onest. Vreau a nu ma mai ciufuti absolut deloc. Chiar daca sunt ciufut la un moment dat , gen aseară, realizez ca cel mai bine e sa tac, sa treaca momentul si sa revin cand trec toanele proaste, gândurile negre.
Aceste momente petrecute alaturi de tine m au schimbat, si m au schimbat in bine si as vrea sa raman asa. Au trebuit sa treaca atatia ani, sa te redescopar, sa vad in tine pe cea care imi este extrem de draga, pentru a ma înțelege eu pe mine, pentru a fi un altul intr-un sens frumos si bun al cuvântului.
M am explicat? M ai inteles? Asta am vrut a-ti spune.
Te îmbrățișez cu drag!
Sa ai o zi minunată! Plimba te un pic, ai spus ca vei fi nevoita. Maine vreau sa ne vedem cu zambetul pe buze. Mai puternici dupa toate aceste încercări si teste pe care ni le dam singuri.
Hai sa ne bucuram de o prietenie sincera si adevarata alimentata de respect si un pic de afectiune cat o lingurita de miere intr-o limonada.
Vezi altfel lucrurile? Spune mi deschis orice. Chiar cu riscul de a ma ciufuti iar. Voi lua o mica pauza si ma voi intoarce la zenul pe care m ai invatat sa il port cu mine.
Tot eu, acelasi păstrător de cuvinte înalte pentru tine.