agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-09-24 | |
Casa de pe insula vieții mele e mică dar farmecul ei întrece orice palat. Pe ici pe colea i se vede vârsta sub forma unor colțuri măcinate și a unor cocoașe în acoperiș dar la o sută șase ani cât are e încă demnă și frumoasă, țeapănă și cu sufletul intact. Nicio altă clădire nu se vede în jurul ei cât ține orizontul acesta îngust delimitat la est de pereții unor stânci tăiați drept ca o bucată de brânză și la vest de o plantație de avocado așezată abrupt pe o coastă de niște agricultori cu simț maxim al aventurii. În spatele casei, la nord, undeva la peste patruzeci de kilometri în zbor de pasăre, sus la trei mii și ceva de metri înălțime se vede vulcanul cu vârf de nea iar aici, în fața casei, unde mă aflu eu și privesc totul înmărmurit de atâta grozavie și noroc este oceanul. Dacă fac cinci pași cad în el în maxim opt secunde; această casă e situată la margine de paradis în descriere geografică și în mijlocul lui în orice altă descriere. Are gard natural din tufe de aloe vera pe trei laturi și un banan în în colțul din dreapta cum se iese pe prispa cu șezlong de bambus plus trei pisici de pripas cu mutre de ratoni. Ferestrele îi sunt curate cum e tot aerul acestui pământ unic iar ușile nu există; le țin locul ghirlande din ramuri de portocal sau rogojini din frunze de lămâi atunci când bate "calima", vântul fierbinte și roșu dinspre Sahara. În rest, trupul ei de templu locuibil ascunde o cameră de zi cu masă de scris și băncuță pentru visat bunicii și părinții și un dormitor cu pat de fier adus de pe frontul german din Africa, pe care, îmi spunea vânzătorul, un locotenent cu păr de corb și ochi de Husky a fost îngrijit, salvat și cerut în căsătorie de o infirmieră creolă cu scântei în priviri.
Casa aceasta există, parol! Ea se află în buza unui abis de dulceață și stânci situat între Garachico și Icod de los Vinos și va fi a mea într-o zi. Dacă ai cumpărat-o tu între timp, ești în pericol, fugi cât mai ai timp. Dacă nu, visează la ea cât mai poți, te asigur că e minunat! Sunt oarecum liniștit, însă, ceva îmi spune că mă așteaptă pe mine, am oricum întâietate în fața oricărui cumpărător sau autorități imobiliare pentru că o zi pe an stau acolo și sunt cel mai fericit om din lume: de ziua mea.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate