agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1701 .



Carmen
proză [ ]
Capitol 4

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [monika_david ]

2007-07-27  |     | 



A doua zi, Sâmbăta, s-au trezit de dimineață și după ce au servit micul dejun, au plecat acasă la Carmen pentru a-și lua câteva haine și lucruri necesare cu ea.
Au ajuns acolo și primul lucru pe care l-au făcut a fost să controleze curtea cu atenție. Carmen a sunat la poarta vecinilor. Vecina ei, o femeie cam de 60 ani, tăcută și retrasă, i-a spus lui Carmen că nu a ieșit din casă de câteva zile și nu a văzut nimic. Probabil că femeia nici nu a văzut diferența, nu era problema ei de ce culoare era poarta lui Carmen.
Au intrat în casă și la ușa salonului, Carmen iar arăta terorizată, parcă era o fantomă în acea încăpere. Camelia s-a oprit privind-o speriată, aștepta ca prietena ei să vorbească pentru că ea nu vedea nimic.
'CD player-ul'- a spus Carmen pe o voce joasă.
'Mi-a adus unul nou. exact ca cel pe care l-am stricat. '
De data aceasta s-a speriat și Camelia. A luat un cuțit mare din bucătărie și a căutat atent prin toată casa. Dar nu era nimic în neregulă. Deja erau amâdouă înnebunite. Carmen a umplut o geantă cu haine fără să bage de seamă ce haine a luat. Simțea că a ajuns la capătul puterilor. Parcă vedea doar negru în fața ochilor și nu vedea nici o lumină pentru a ieși din problemele ei.
'Cred că nu e cazul să fi așa speriată.', a încercat Camelia s-o mai liniștească.
'E clar că oricine face toate acestea, vrea doar să te sperie pe tine. Când ești cu cineva nu face nici o mișcare.'
'Ai dreptate. Ce o să mă fac acum? Nu pot sta mereu la tine și nici asta nu ar rezolva nimic.'
'O să ne gândim la asta mai târziu, acum trebuie să plecăm.'
Au părăsit casa în tăcere. Nu au vorbit nimic. Era o tăcere apăsătoare în atmosferă, abia când au ajuns la apartamentul lui Camelia au respirat mai ușurate. Au făcut cafea și s-au așezat la masă amândouă. Se priveau lung ca și cum fiecare căuta, în ochii celeilalte, cuvintele potrivite.
'Cred că trebuie să vorbești cu poliția sau cu un detectiv' , a spus în cele din urmă Camelia.
'Un detectiv se va ocupa mai bine de asta, poliția o să-mi râdă în față. O să-mi spună că e vreun fost iubit'
Camelia și-a ridicat privirea, a privit-o lung și a repetat mecanic:
'Fost iubit?!'
'Ultimul tău iubit a fost...'
'Gabriel', a continuat Carmen.
'Ne-am despărțit de vreo șapte luni și de atunci nu l-am mai văzut.'
'Nu părea genul de psihopat', a adăugat Camelia.
'Și nici nu părea disperat când ne-am despărțit'
Camelia a adus cartea de telefoane, a pus-o pe masă și au început să caute.

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!