Lașii n-au curajul să atace niciodată,
trimit viruși.
Îi vând ca pe cozonaci,
rumeni și frumoși
sau covrigi
legați cu ață.
Ca pe perje
scrijelite la soare
să se facă compot.
Nu-i mai satură Dumnezeu!
Parca-ar fi făcut contract cu Iuda
de te trag de mână să cazi în groapă.
Dar cum a scăpat Alba ca Zăpada de ei
o să scap și eu; chem piticii.
Și vulpea l-a păcălit pe urs,
dar tot ea-i înșelată.
Peștele nu ține de foame
nici cu mămăligă
și ursul a-nvățat să pescuiască
și fără coadă
dar vulpea cine-o mai crede când se preface?
Nu mai zic de Capra cu trei iezi
care i-a făcut mare tron lupului:
- Să mai treci pe la noi.
Dar n-au fost de ajuns,
poveștile lui Ion Creangă
le mai trebuie o lecție.
S-au adunat toți virușii să atace;
se vede că s-au înmulțit lașii,
ce se-ascund în spatele măștilor
deformate de sub piele.
Ce sâmânță or avea în ei
și ce mamă
de ucid așa mișelește?
Le-am luat cruci la toți
să-i zidesc în morminte
că prea mult rău au făcut.
Cu coasă nouă ascuțită
am să tai iarba rea și grasă
s-o dau la oi să o mănânce
să iasă laptele din plasă.
Am să filtrez, prin ecuații
tot untul, ce va sta în tine
tu virus, lasă-te de șotii
acuma suntem toți pe tine!
Chiar dacă fugi, te va ajunge
puterea gândului blestem
noi suntem, de pretutindeni
vai de mama lui de semn.
Am să-ți dau într-o valiză
doi papuci și un bilet;
să te duci la tren băiete
că de nu, te fac filet.