Poate ca purtam in noi dezlegarea multor enigme dar sintem prea trindavi pentru a le cauta. (autor german sec. 18)

Anul patru
Bucuresti 1977
Primavara.

Personaje:

Ceoace, Mirelosu, Marin, Micutul, Mama lui, Un Militian, Un Doctor Student, Alti doctori, o pisica, Decanul, Colegi.

Meciul
Ziua . Mirelosu merge la meci. Steaua-Universitatea Craiova. Vodca Wyborova. Steaua bate cu doi la unu. Cu arbitrul. Marin, oltean fiind este dezgustat. Mirelosu, stelist, incearca sa explice. Discutii dupa meci si dupa vodka. Ceoace il jigneste pe Mirelosu. ‘Adversus ad hominem’. Mirelosu se decide sa lamureasca problema la sah,

O partida de sah
Seara. Mirelosu ia cheile de la un oficiu din camin, etajul patru. Se incuie acolo cu Ceoace si Micutul.( 2 metri ) . Ceoace, peste 2 metri, 65 de kilograme. Mirelosu si Ceoace joaca sah. Micutul este arbitru. Conditiile: 20 de partide. Diferenta intre victorii este ‘k’. Premiul este 2 la puterea ‘k’ beri.
Ceoace bate si bate la inceput. Mirelosu bea bere. Ceoace bea Coniac dintr-o sticla la chil. Mirelosu incepe sa bata si el. Micutul bea vin. Dupa 12 partide se decid sa se opreasca. Scorul era egal dar ce mai conteaza.

Caderea
Noaptea tarziu. Mirelosu incearca sa deschida usa cu cheia care tot scapa in gol. Ceoace iese pe geam si incepe sa coboare pe dalele de la veceuri. Cade de la etajul doi. Mirelosu tot incearca sa deschida. Micutul incepe sa urle si ii spune ca a cazut Ceoace. Mirelosu se repede la geam si vede capul lui Ceoace in lumina felinarului plin de sange. Ii spune Micutului sa sparga usa, sa stranga tot si sa dispara. Remmember: ‘Boule lung ca ma-ta, cum l-ai lasat sa iasa pe geam!’. Mirelosu isi da drumul pe geam, ii scapa picioarele pe la etajul unu, sparge un geam dar tot ajunge in secunde langa Ceoace. Bocete: Ce-ai facut mai Camila Cocosata? Te iubesc, of, of, mai prostule. Sa nu-mi faci mie una ca asta. Raspunsuri. Niciunul. Ceoace zace linistit cu ochii deschisi, capul intr-o parte si cu o banda de piele cit jumatatea fruntii intoarsa peste par. Sange.

Tot noaptea, mai tarziu. Mirelosu incearca sa strige dupa ajutor dar nu are glas. Mirelosu e mut ca o amintire cu stele. Un Militian apare. Pazea caminele si a auzit zgomotul de geam spart. Vocea Mirelosului revine: -Cheama omule din scula aia, Salvarea. Un Doctor Student. Apare: ‘Nu-l misca sub nici-o forma’. ‘Taci ma!’ Mirelosu il sulfa in gura lui Ceoace care zvicneste o data si dup’aia incepe sa se zvarcoleasca ca un apucat. Si-a inchis in fine, ochii lui de camila, plini de sange. Chiar daca dadea mereu din cap.


Tot noaptea, si mai tarziu. Apare o Dacie a Salvarii dupa trei sferturi de ora. Mirelosu il suie pe Ceoace in spate si se urca cu el in masina. Din cauza picioarelor lungi ale lui Ceoace usa din spate ramane deschisa. Parada.


Spitalul de Neurologie.
Aceasi noapte. Si mai tarziu. Doi doctori joaca table si fumeaza. Mirelosu il dezbraca la piele pe Ceoace si ii ia in primire actele. Se roaga de Chirurg sa ii spele pielea fruntii lui Ceoace inainte sa i-o coasa. ‘Hm, bine, betivanilor.’

Drumul
Aceeasi noapte.

Mirelosu ia tramvaiul 26 care mergea pe vremea aia toata noaptea. Mirelosu priveste pe geam.Tramvaiul se opreste la o statie oarecare si vatmanul spune politicos: ‘Jos din vagoane’. Mirelosu coboara si merge. Noaptea nu se termina.
Era ora niciuna si citiva metri spre niciunde. Mirelosu merge. Recunoaste gara Basarab. Traverseaza pe dreapta cu o senzatie de usurare. Si merge. O pisica il ataca cu salbaticie. A trebuit sa-i dea un pumn de sus in jos, ca un ciocan. Atunci se termina noaptea si Mirelosu vede cit de plin de sange era.

Caminul Studentesc.
Dimineata.

Mirelosu se duce direct in camera Micutului sa-i spuna ca Ceoace e spre bine. Il gaseste pe Micutu invelit cu patura de la mijloc in sus si peste cap. Picioarele pe afara. Tremura. Il mangaie si pleaca. Se intinde in pat. In camera lui era plin de sticle goale. Marin, olteanul tocmai se insurase si adusese zaibar. Mirelosu vede prin tavan floricele albe si albastre, dar parca mai albe decit albastre. Un moldovean intra strigind ca’ A murit Ceoace la spital, azi dimineata.’

Drumul 2 sau acelasi
Dimineata

Mirelosu se ridica din pat, asa cum era si pleaca. Ia tramvaiul pin’ la mama dracului, inapoi. Ajunge la poarta spitalului. Un Sef de lucrari, responsabil de camin. Un Asistent, era de garda noaptea aia. Venisera, deja: ‘Nu are nimeni voie sa-l vada. Trebuie sa asteptam vesti aici, la poarta.’ Mirelosu: ‘Rahat!’ Trece de poarta ca un om care stia ce face si se duce sa-si vada mortul. Mortul dormea. Alt doctor. ‘O sa fie bine, dar nu stie absolut nimic despre nimic.’ Mirelosu vorbeste cu Ceoace. Ceoace vorbeste cu Mirelosu: ‘Vreau sa-mi vad casa!’ Mirelosu plange cu sughituri.

Decanul
Peste trei zile
Mirelosu cu maica-sa la Decanat. Decanul il jigneste pe Mirelosu. Isi freaca palmele a lepadare si se vaita de viata. Mirelosu recunoaste tot. Pina si sticlele lui Marin, din camera lor de camin. Sticlele din tot caminul. ‘Am inteles ca baiatul dumneavoassttraa are o influenta hrrea asupra colegilor si am hotarit sa ne dispersam de el’. Iar isi freaca palmele a lepadare. Mama lui Mirelosu se enerveaza. In loc sa ceara iertare. “Eu sant educatoare si as vrea si eu sa ma lepad de copiii cu probleme. Sa ma joc cu cei cuminti. Sa dorm linistita. Dar, inteleg ca nu se poate. Dumneata ai o problema mult mai complexa. Gindeste-te bine ce faci. Hai Mirelosule.’ Mirelosu pleaca cu maica-sa la Magazinul Unirea unde batrana ii cumpara o canadiana. O duce la gara. Pe treptele trenului, batrina incepe sa plinga. ‘Sper ca asta e ultima.’

Discutii la Decanat
Aceeasi zi

Un conferentiar universitar. Studentul a incalcat regulamentul de camin si il pedepsiti pe linie de camin. Noroc ca n-a murit Ceoace.

Gara

Mirelosu il ia din spital pe Ceoace si il duce la gara de nord. Trenul de Constanta este foarte aglomerat. Lumea este pe scari buluc. Mirelosu vorbeste cu niste oameni care stateau calare pe un geam. Le spune ca il vrea pe prietenul lui in tren. Rasete. Hohote de ras. Mirelosu il ridica de fund pe Ceoace si il impinge cu capul prin despartitura ferestrei trenului. Mirelosul zice ‘hopa’ Cei din tren: ‘hopa, hopa’ Ceoace este tras cu grija de oameni si e in siguranta. Apoi valiza. Ceoace pe geam discuta cu Mirelosu. Ceva despre cutremurul din Martie. Nu stie nimic despre nimic.




Marea Neagra
Peste cinci, sase ani
Vara

Ceoace, care era in anul cinci si isi dadea statul n-a mai stat la camin. Apoi a terminat facultatea si s-a intors in Constanta. La parinti. Este casatorit cu o procuroare. Tot inalta. Mirelosu si Michele se intorc fara bani de la mare.
Mirelosu se duce si ii cere lui Ceoace douasute de lei. Ii da nevasta sa. Mirelosu intelege ca Ceoace nu-si aminteste si nici nu-si va aminti ce s-a intimplat.


Cambridge
Canada, 2003

Mirelosu nu-si mai aduce aminte numele de familie al lui Ceoace, vag isi aduce aminte cum arata procuroarea, a lui nevasta, dar tare mult ar vrea sa il sune pe Ceoace si sa-i spuna ca el n-a uitat. Stie. Are sa-i dea doua sute de lei.

Mirelosu prostu’ si-un pic de Michele