agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1452 .



Parterul si etajul (fictiune)
proză [ ]
Partea a cincea: Colac peste pupăză

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Dina ]

2006-08-23  |     | 



Frate-meu nu era în camera lui. Mi-era greu să cred că-și petrecuse noaptea cu olandeza. Poate chefuise cu băieții din orchestră prin camera vreunuia și se îmbatase cu ei și neputînd să se mai ridice din patul în care nimerise adormise și nu se trezise încă. Care-ar fi putut fi acel pat și-n ce cameră n-aveam cum să aflu la ora aia. Se mai întîmplase. Sau poate se dusese cu vreuna din balerinele cu care avea relatii cînd și cînd, sau cu amîndoua, asta era una din ambițiile lui, să le pervertească pe fetele alea să facă dragoste toți trei împreună, îmi zicea, poate doar ca să mă irite zicea asta sau poate chiar așa visa și considera că nu e departe de reușită, și un lucru era sigur că reușise deja, anume să mă irite pe mine de cîte ori îmi vorbea despre asta. Cu atît mai mult cu cît una din ele era îndrăgostită de el moartă, ar fi făcut orice de dragul lui, l-ar fi lăsat să șteargă cu ea pe jos, murea de gelozie pe cea de a doua, dar răbda în ea, am întrebat-o într-o zi ce-a găsit la el, mi-a spus ca nu știe, că își inchipuie ca e ceva magic, ca un blestem, că uneori ar vrea să i se împotrivească dar nu poate. Era o fată urîțică după părerea mea din cauza unui nas foarte mare și totuși plăcută fiindcă era tare inimoasă și avea ochi frumoși. Avea deasemenea un corp mlădiu și grațios și erau destui care o curtau cred că și din cauză că zîmbea tot timpul și era veselă și blîndă. Dar ea avea ochi numai pentru frate-meu și parcă mă deranja pe mine personal că nesimțitul o folosea doar ca pe o manta de vreme rea deși nu era treaba mea. (Ba încă ce credeți, considera chiar că-i face un mare favor că se culcă uneori cu ea!)

Cum mie nervii îmi fac întotdeauna foame m-am dus la restaurant și tocmai cerusem niște ouă la capac cu brînză pentru micul dejun cînd a apărut și dumnealui Codruț, fleașcă de supărare și s-a trîntit pe un scaun lîngă mine aprinzîndu-și nervos o țigară. Am alungat cu mîna fumul puturos pe care mi l-a suflat neglijent in nas. L-am privit încercînd să ghicesc dacă aflase sau ce altceva putea fi. A izbucnit ca un vulcan însă curînd:

- Asta e însărcinată și vrea să păstreze copilul!
- ?!
- Cică mă iubește, știe că o să o las într-o zi și vrea să rămînă cu ceva din mine după aia...!
- Foarte romantic...
- Ar trebui bătută măr!
- Ea? Sau tu?

Înainte să apucăm să ne ucidem din priviri a apărut olandeza senină ca de obicei. Mi-am cerut scuze că am cîteva vorbe de de schimbat în privat cu fratele meu. Ea a prins o scînteie din conversația noastră mută și zîmbindu-mi complice s-a dus la altă masă. Codruț mi-a tras o înjurătură meseriașă printre dinți spunînd că nu era nevoie să-i gonesc "păsărica", că am fi putut continua să discutăm despre vacă mai tîrziu.

- Nu dragă, nu despre mama eventualilor tăi vițeluși trebuie să vorbim noi acum amîndoi singuri singurei. Trebuie să-ți dau și eu o bombă mult mai mare. Șezi liniștit, pune-ți pe față zîmbetul tau de îngeraș și ascultă-mă bine. Dacă se apropie cineva vorbim despre lapte praf sau despre ski nautic sau despre ce vrei tu... Trebuie să-ți comunic însă urgent că tata a decis să rămînă în străinătate trădîndu-l pe Ceaușescu. Trebuie să fim pregătiți pentru eventualele consecințe, încă n-am habar care vor fi alea și nici cum să ne pregătim. Primul pas cred ca e să ne comportăm ca și cum n-am știi nimic.

Codruț a amuțit. A stins chiștocul primei țigări și și-a aprins pe dată încă una.

- Sînt foarte bune ouăle astea. Ar trebui să-ți iei și tu o porție. Eu aș mai mînca una dacă n-ar fi riscul ăsta permanent cu îngrașarea. Îți dai seama ce m-ar mai înjura Marian dacă aș fi mai durdulie? Dar nea Fănică ăsta gătește demențial! E mai tare decît Stela noastră de la București, ă, ce zici?! Ouă mai bune ca astea numai la ma'mare mîncam cînd mergeam la țară. Mi se pare mie sau sînt și foarte proaspete? De unde o fi găsind nea Fănică alimente proaspete în vremurile astea?! Þi-aduci aminte cînd ne lua tatamare la bîlci, Codruț?! Băi ce frumos era la țară cînd eram mici! Ar trebui sa mai mergem pe la casa bătrînilor...
- Ești chiar așa de sigură? Cine ți-a zis? Nu e o cursă?
- Nu-s chiar așa de sigură. Dar mă tem că e pe bune. Tipul ăla de-aseară, cred că l-ai observat, m-am dus să mănînc cu el după spectacol. M-am gîndit și eu să nu fie de test. Intuiția îmi zice însă că e adevărat. Gîndește-te numai la situația internațională. Tata e curvă bătrînă. Ceaușescu e ultimul dinozaur din europa de est. E timpul probabil să pice. I-or fi semnat sentința ăia de-afară. Ne-au jumulit cît ne-au jumulit țara prin el pînă acuma, acu' l-au lasat de tot fără pene și Bălaia a înțărcat, el se pișe oricum împotriva vîntului ca o vită bătrînă si căpoasă ce este, se vrea independent, și-a plătit aproape toate datoriile, le stă în gît ca un oscior de pește. E timpul să-i suceasca gîtul și să capete control asupra a ce le place aici mai direct și mai pe larg, nu-ți dai seama?! Totdeauna am fost cImpul de bataie între Răsărit și Apus... Această biată nație se va bucura la început și va privi la evenimente ca la o eliberare. Nu-și dau seama ce urgii încă și mai mari urmează... Dar daca animalul ne-a adus în stare să-l urîm în halul ăsta...?! Chiar nu-ți iei niște ouă la capac? Sînt delicioase. Pe cuvînt. Poți să ceri cu șuncă dacă preferi. Aș vrea să mergem pînă la alimentara, vreau să văd dacă nu găsim niște cireșe. Mi-e poftă de cireșe.
- La alimentara? Ești nebună?
- Stăm la coadă și mai vorbim și noi. Poate trecem neobservați. Nu știu. Unde putem să stăm liniștiți să facem un plan? Ne cumpărăm cireșe și mergem în parc să stăm pe o bancă să le mîncăm și să trăncănim.
- În mă-sa! Nicoleta trebuie să o convingi pe vacă să facă avort.
- Acuma Codruț? Cu ce doctor vrei să aranjăm? Cine ne servește pe noi doi? Dacă mama și tata erau aici era alta chestie, știi bine. În ce lună e?
- A 5-ea.
- Ha! Oricum e prea tîrziu! Dacă face avort acuma poate foarte bine să se și sinucidă!.. Poate găsim pe cineva să-l adopte. Anul trecut mama a vorbit cu cineva pentru copilul nepoatei lui Stela, cred ca găsesc numarul acasă... La urma urmelor l-aș adopta chiar eu.
- Nu se poate! Nu se poateeee!!!
- Codruț, stai calm. Un copil e un copil. Dacă are chef femeia să crească un copil, foarte bine, nu e sfirșitul lumii. Nu trebuie să te însori cu ea. O să o ajutăm cu ce vom putea să aibă progenitura ce-i trebuie. Dacă cînd o crește copilul se dovedește mișto ni-l apropiem, dacă nu, să se spele pe cap cu el... Rezolvăm noi chestiile astea cumva. Mai gravă e problema cealaltă.
- Fu-u-i! Ce-a putut să-mi facă nenorocita! Și tata... Tocmai acuma! Ce porcarie! O să ne aresteze acuma? O să ne bată?
- Ce curajos ești, frățioare! Ce stofă de erou ai! Tipul de-aseară a zis că tăticuțul o să aibă grijă de noi, că va negocia să ne fie bine.
- Măcar atîta ne datorează.
- De acord... Numai să poată...

Am savurat ultimul dumicat căutînd să amîn să mă gîndesc la orșice. Apoi mi-am adus aminte.

-Codruț, cred că în situația asta ar trebui să o evităm pe olandeză.
-Da, sigur... mama ei de vită, auzi, o amintire de la mine! Să vezi ce amintiri o să-i trag!
-Ești un bou! Oricum, las-o pe Miranda acum!
-Cum s-o lași tată?! Cum s-o lași?! Cum își permite așa ceva? Cu ce drept? Eu o omor cu mîna mea pe asta, auzi?! Cu mîna mea!
-N-o să omori pe nimeni. Este nepotul sau nepoata mea. Gata, mă ocup eu de Miranda. Deocamdată concediul ți s-a terminat și te cari la Bucrești la lucru. Să nu chiulești te rog, vezi să te scoli și să ajungi la timp. Vreau să te comporți și să lucrezi exemplar. Te rog să nu umblii prin baruri. Eu zic să nu spunem nimic nimănui pînă nu ne vin instructiuni oficiale. Bine?!

Cu mare regret Codruț a plecat la București chiar de a doua zi. Mi-a confirmat la telefon printr-un cod secret că Europa Libera confirmase știrea trădării tatei. Apoi am început să așteptăm consecințele.

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!