agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3154 .



Rîsul lui Scaraoțchi
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Ada Schwartz ]

2006-09-22  |     | 



Cît e de frumos, să inviți prieteni la masă . Nu trebuie sa fii deosebit de atent cum te comporți, poți să o iei ușor mai ales cînd ești sărbătorita.
În timpul mesei e o atmosfera relaxată. Fiecare are ceva nostim de povestit.
Se rîde mult. Mai grav e cînd îți vine sa rîzi cu gura plină.

Stupefiată urmări traiectoria bucățelelor pîine care aterizau pe farfuriile si fețele celorlalți. Mai grav era cu tocănița care aterizase pe fața de masă si lăsă urme ca de sînge pe albul imaculat.

Tusea aceea enervantă care nu mai vroia sa se termine. Era ca rîsul metalic al unui demon. Un demon se urcase din iad si rîdea acum la ea in gîtlej.
Nu își amintea să îl fii invitat si pe Scaraoțchi la masă.
Seara o costase ultimul neuron.
E îngrozitor să trebuiască să continui ca și cînd nu ai vedea resturile de mîncare si salivă răsfirate pe masă.
Mai ales că purtase o discuție deosebit de filozofică înainte de a rîde Scaraoțchi la ea în gît.
Era hotărîtă să nu mai vorbească. Dacă nu mai vorbea nici nu mai pățea minuni din astea.
Incredibil, dar nimic nu reuși să îi spargă tăcerea.
Pur și simplu se dezvățase să vorbească.
Soțul ei încercase totul pentru a o scoate din turnul de fildeș.
Odată, de nervi incercase să îi descleșteze buzele cu un cuțit. In afară de doi din dinți pierduți nu obținuse nimic. Curăți covorul pînă il decolorase, dar pata tot se mai vedea.

Într-o bună zi plecă sărmana de ea la magazin după cumpărături. Acolo îl întîlni pe El!
Era un Domn elegant și foarte citit. O invitase la o cafea. Începuse să facă conversație cu el ca și cînd nu ar fii fost jumătate de an mută.
Dar de ce se uita lumea atît de urît la ea?
Domnul o liniștise, așa e lumea rea. Te simți bine, iată că apare pizma.
Se întîlneau zilnic. Rîdeau cu lacrimi.
El o învățase să fie relaxată, și ce dacă pierdea controlul asupra bolului alimentar?
Faptul că ai rîs din toată inima are valoare mai mare decît părerea oamenilor.
Acasă nu vorbea.
Domnul îi propuse să faca cu el concediu.
Aranjase totul cu soțul ei.
Soțul ei chemase chiar și taxiul pentru ei!
Era un taxiu alb si mare, puteai chiar să te și culci pe bancheta din spate.
Hotelul era in padure, ce mai tura vura era nemaipomenit!
Se miră că soțul ei fusese de acord.
Cînd se întoarce acasă vor divorța.
Ce, se comparata ursuzul acela de soț cu El?
Îi pregătea o supă grozav de pipărată!
Era o liniște in hotelul acela ca pe o insulă pustie.
Personalul era inbrăcat in alb. Erau îngeri sau chelneri?
Mîncarea se servește in cameră.
Tapițeria de pe pereți era așa de moale încît îți puteai scufunda degetele în ea.

Cu Domnul se înțelegea mai bine ca niciodată.
Începuseră chiar să facă un curs de dans. Dansau împreună la ea în cameră.
Tapițeria aceasta era grozavă. Observaseră un fenomen ciudat. Dacă se ciocneau de perete in toiul dansului, erau catapultați cu viteza spre pretele opus.
Atîta era de grozav jocul acesta, încit se distrau toată ziua de traiectoria pe care o luau ciocnindu-se de perete.
După cîte o distracție din aceasta era frîntă de oboseală. Dormea zile întregi.
Cînd se trezea avea urme ciudate pe brațe, ca niște împunsături.
Domnul apărea după cîteva zile. Ce om bun și plin de tact!
Domnul o anunțase ca rămîneau acolo. Aranjase totul, el era bogat.

Fostul ei soț și actuala lui prietenă rezervaseră o masă la restaurant.
Acolo îi prezentase contractul.
Nu se rîde și nu se vorbește la masă.
Totuși de ce asemenea clauză ciudată?
Explicația era mai mult decît fantezistă.
Prima lui soție a înnebunit pentru ca s-a înecat la masă, i-au cedat nervii din cauza situației neplăcute.
A internat-o la Casa de Nebuni. Proasta credea că e plecată in concediu cu domnul imaginar cu care pălăvrăgea ore întregi. Cu el nu vroia să vorbeasca de fel!
A terminat-o la nebuni.
In fond era bucuros, scăpase de ea.
Era la lada de gunoi a societății. De acolo nu mai ieșea nimeni decît cu picioarele înainte.
La un moment dat jucase totoroiul, după care îi dăduseră sedative.
Era in celula cu pereți de gumă, ca să nu se rănească.
Avea de gînd să o roage pe viitoarea soție să schimbe covorul, pata de sînge se vedea și acuma.

Simți un curent de aer rece.
Ce, parcă ține cont răceala de contracte?
Cînd ești răcit și tușești te poți îneca cu mîncarea!

Scaraoțchi murea de rîs.
Îl auziți si voi?

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!