Maria Gold- Spune-ne te rog cîteva cuvinte despre tine. Sub ce formă te prezinți?

Peștioaica: Forma sub care mă reprezint este una de fus alungit (rupt la capete într-un accident banal), care-mi facilitează înotul. Forma aceasta îmi permite viteze de pînă la 20 km /oră, într-un mediu care-mi opune rezistență. Alte forme ale mele : cu abdomen plat pe vremea cînd trăiam în ape vegetale, dar în fine, majoritatea îmi spune că acum sunt inclasabilă.

MG- Cum te descurci în lumea în care trăiești?

Peștioaica:- Am înotătoare de tipul codală, cu rol de propulsie, apoi mai am din cînd în cînd o înotătoare suplimentară, fără un rol precis, dar bună la nevoie(sau nevoi). Mai am înotătoare perechi dar nu le folosesc, cea codală fiindu-mi de ajuns deocamdată. Adică ele sunt pectorale și pelviene și le voi folosi numai la schimbarea de direcție, la frînarea (altora) și cînd vine vremea să mă dau la fund și invers. Corpul mi se acoperă de o substanță alunecoasă, n-o numesc că nu-mi place cu sună, cu rol dublu: sporirea hidrodinamismului și protecția împotriva pătrunderii parziților sau elementelor patogene.
Acest lucru este foarte important, de aceea nu trebuiesc manipulată cu mîna. Dacă mi se zmulge vreun solz devin vulnerabilă și mă fac urîtă.

MG- Azi arăți tare bine. Þi-ai făct ceva la păr?

Peștioaica: Colorația la bază nu se poate verifica. Modifica da, în funcție de anotimp. Aspectul meu strălucitor variază în funcție de unghiul sub care cade lumina, sau de cantitatea de pigmenți situați pe epiderma mea. Cînd vreau să mă protejez mă camuflez pentru a mă confunda cu ambianța. Sau din contră, cînd vreau să nu mă protejez, scot tot și mă arăt în splendoarea mea, adică roșie, am auzit că e culoarea care spune mai multe.

MG – Cum te descurci cu masculii? Ce semnale îți trimit ei?

Peștioaica:- Masculii din jur abordează de obicei culori vii cînd se pregătesc de parada pupțială. Dar și pentru a îndepărta și impresiona concurenții. Dar acum îi recunosc de la distanță. ( Nu mă mai păcălește ei. )

MG- Ochii tăi spun multe....

Peștioaica:- Despre ochi am să vă spun că văd cam 270 grade împrejur, uneori mai mult, depinde unde mă aflu. În schimb calitatea văzului meu e una mijlocie, (așa a putut să mă păcălească masculul meu, he he... ce vremuri...).

MG- Ești bună de gură, nu te știam așa vorbăreață...

Peștioaica:- Gura mea este mare cînd sunt carnivoră și am dinți ascuțiți și orientați spre interior ca să prind mai bine prada. Poziția gurii e și ea un indiciu asupra comportamentului meu alimentar: am o gură în poziție superioară cînd prind hrana la suprafața apei, o gură in poziție terminală cînd prind prada în plină apă, și am gură în poziție inferioară cînd mănînc pe fundul apei.

MG- Spune-mi cum poți tu să respiri în lumea în care trăim?

Peștioaica:- Respir prin branhii. Ele aspiră apa, scot oxigenul de acolo și apoi o aruncă prin altă parte, nu spun unde. Nările mele sunt în număr de patru. Nu au rol în respirație. Au ele alt rol, ca să miros eu pe cine, ce și cum. Operculul mă ajută să aud. De obicei nu-l folosesc. Apoi am linia laterală cu care analizez vibrațiile ... apei, ce credeai?

MG-Pe cuvînt de onoare că nu te știam așa deșteaptă!

Peștioaica:-Creierul meu e destul de simplu. Se împarte între văzul slab și mirosul dezvoltat. De comporatament nu vrei să știi?

MG- NU voiam să fiu indiscretă...


Peștioaica:- Noooo... Comportamentul meu reflectă modul meu de viață. Faptul că trăiesc într-un mediu mai strîmt mă face să fiu mai rapidă. Și să caut să îndepărtez individele din aceeași specie cu mine, mai îndepărtate, ori total deferite. Suprafața mea trebuie să fie destulă ca să-mi pot găsi refugiu, hrană și peștele meu de sex opus ca să mă pot reproduce.
Normal că o să-mi spui că forța este dată de unire, iar traiul în grup o mai bună apărare, normal, de la depărtare așa suntem priviți. Eu nu-s făcută însă pentru traiul ăla. Comportamentul meu de dominare are un aspect practic și social: hrană și sex.
Și nu vreau să ajung pe scara de jos socială, precum verișoara mea, Ciclida africană.
Uneori mă hrănesc cu pești mai mici decît mine.

MG- Ești agresivă?

Peștioaica:-Agresivitatea? Mai ales cu cei de aceeași specie cu mine, justificată, trebuie să-mi apăr teritoriul. E o problemă de spațiu vital.

MG- Ce să facem să-ți limităm agresiunile?

Peștioaica:- Nu puneți alături de mine specii incompatibile. Faceți adăposturi, ascunzători și amestecati peștii de profunzime mare(mreana, danio...) cu peștii de fund(botiașul), care nu își fac concurență.