agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-05-09 | |
copilul s-a răsucit în pântec până i s-a înfășurat cordonul ombilical în jurul gâtului.
așa ni s-au înfășurat nopțile. știam că orașul acela nu primește cianotici. curioasă senzația că nu te primește nimeni. ca atunci când mama face tot posibilul să te dea afară din pântec și împinge de tine cu ultimile puteri. și străzile oho da și străzile pline de sicrie cu interfon nu orice mort vrea să fie trezit la orele alea din noapte. quenotte îmi spuneai mi-e foame. quenotte îmi spuneai vreau să te simt în mine. după o vreme mâinile au început să miroasă a frida. oamenii ieșeau pe rând clătinându-se. apoi n-a mai contat. ți-am pipăit buricul apoi coapsele. apoi te-ai crispat. mâinile miroseau a apă sărată. cel mai frumos lucru e: când mâncăm împreună iar eu îți aduc o cană cu apă când așteptăm să moară oamenii din parc pentru ca noi să facem dragoste când dansezi kalașnikov și ești atât de excitată încât vorbești toate limbile bună dimineața.predai. fusei sexy deșteaptă profa nu se aștepta să debitez în felul ăsta. nu credeam că fac față. mi-e dor de tine. nici acum nu știu unde dormi. noaptea îmi astup gura cu pâine să nu întreb de tine. dimineața tot timpul ne-a prins cu venele revărsate pe străzi. ca mașinile de la ora șase care spălau asfaltul asfaltul mirosea a spermă a liliac și a plăcinte cu șuncă. m-am fâstâcit rău când m-a pus ursuleț la masă. îmi era foame da dar nu mi se părea că merit atâta atenție. nu venisem să dorm nu venisem să mănânc. venisem să facem copii de lână venisem să-ți desfac coapsele atât de tare încât să urli că n-o să mai vrei pe altcineva în afară de mine. și nu te-a mai durut spatele. și n-a plouat decât o singură zi. și eu am mâncat foarte puțin. și ca de obicei am ars mâncarea. am dat vina pe flacără am promis că următoarea plită pe care vom face mâncare va fi o plită de oameni bogați. nu știam cum e aia, dar am început să ne închipuim tot felul de lucruri și forme. ne era bine. cât te iubesc cât te iubesc cât te iubesc. dezgolește-mi genunchii și ține-mă așa până o să încep să nasc în tine. mă quenotte mă nenorocitule mi-ai zis apoi nu te-a mai înțeles nimeni. apoi ai sărutat-o pe claudia. apoi mâinile tale râcâiau zidul mortarul cărămizile de parcă ai fi vrut să treci în altă lume. apoi capul tău izbindu-se de asfalt. te-am prins de mâini ți-am suflat aer pe gură până te-ai liniștit. în noaptea aia am dormit în mașină. cel puțin făcusem rost de un loc în care să murim două ore. pentru noi somnul era un fel de moarte mai puțin timp pentru noi mai puțin timp pentru noi mai puțin timp pentru noi. așa îl simțeam. dimineața a ținut mai mulți ani. m-ai sărutat ca pe o păpușă cu cheița întoarsă. apoi ai vorbit cu mama. de ce trebuie să plângem toți acești morți care nu sunt ai noștri. când plângem dincolo nu mai e secetă și vor crește de toate. când vom veni noi acolo vom găsi roșii brânză și ceapă. adică taman ce ne place. apoi ai râs cu francois. îți cântam în surdină la bruja mi se părea că sângele tău se reface în felul ăsta și că n-o să mai fie nevoie de institutul de hematologie care să-ți spună cât mai poți ronțăi lucrurile care îți plac. toate hainele miros a tine a pielea ta a acel sentiment de împreunare. te vreau te vreau te vreau te vreau te vreau. cincizeci de mii sexul oral îmi sufla târfa în ureche. când pleci toți oamenii vor să le dai câte ceva. mă speriasem un cârd de femei colcăia în jurul meu. peste tot creșteau clădiri. le vedeam alăptând plecări din ce în ce mai ciudate. și nimeni nu voia să creadă că nu avem nevoie de somn altfel nu am trăi la nesfârșit. lucrurile pe care nu le-am făcut: nu mâncasem mazăre de la bonduelle nu-ți mângâiasem coapsele cu frunzele din parc nu discutasem cu nando să aibă grijă de tine nu mă strecurasem în tine să fur creioanele cu care te înțepai să vezi dacă iubirea poate să curgă nu ți-am lins degetele când ți le-ai prins în ușă o să ne căsătorim în spital. cel puțin acolo n-o să-ți fie frică. o să căutăm anunțuri în ziar cu garsoniere lângă aeroport. dacă ne apucă dorul să vedem locuri pe care nu le-am văzut niciodată o să închidem ochii o să le spunem stewardeselor că ne iubim și că trebuie să ne lase să mergem unde vrem. o să avem un rucsac cu ceva lănțișoare de aur pe care să le amanetăm dacă rămânem fără bani șosete berechet și bătăi de inimă. am să vin după tine am să vin după tine am să vin după tine |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate