agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1461 .



Lumină
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [PaDaS ]

2000-11-25  |     | 



Lumină

13:05 PaDaS

Așteaptă acolo-n spațiul nostru, acolo între stele cu luna lângă tine, acolo unde e dorul nostru și nu sta tristă și lasă o geană din lumina înșelătoare a lunii să se joace-n ochii tăi ascunși de atâta cearcăne, și zâmbind te-ntoarce către mine să pot vedea ale tale frumoase trăsături, măcar odată să-mi pot reîmprospăta amintirea ta… în clipa asta pot să mai mor odată căci voi renaște, vom fi din nou ca doi amatori de droguri nebune, să colindăm ca două fantome castelul lumii, în seara asta purpurie și opacă hai să fim rebeli, rebeli ca cei din timpuri, să iubim fără prejudecăți, să ne topim ca două cuburi de gheață-n lună, să stingem întreaga lună, să dispară lumina, mai multă beznă, imaginează tabloul gol goluț cu noi, care … orbiți de bezna aglomerată să împlântăm un cuțit de lumina rămasă, în poalele de raze ale nopții, în toată pelicula asta ruptă de timp și viață, să credem în timpuri mai bune pentru noi, doar în viața asta să uităm de mai tot, de ei chiar și de noi căci eu vreau să te-nvăț a săruta cu buzele tainele nopții fermecate, lumina întreagă să o îngenunchezi cu a ta dorire , s-omori și s-o adori, s-absorbi în ai tăi ochi, să-i închizi și să plângi atunci când va fi noapte, atunci când noaptea te cuprinde, să știi că e sărutul iubirii fermecate din mugurul luminii stors de buzele noastre, să știi că lumea e oarbă de-o iubire ce nu-i moartă, așadar, lasă-te purtată pe un fulg de vânt, albicios și blând și nu-ți fie teamă, căci soarta ne iubește în ultima viață de noapte, să ardem pe dinăuntrul nostru de atâta lumină , să radiem ca doi licurici pe timp de noapte, să ne întoarcem ca îngeri atunci când lumea va dori lumină, să ne iubim atâta timp cât e lumină-n lumea asta …

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!