MEDICUL: Stimate domnule Oronte, doriți să vă măritați fiica, cu un anumit domn de Pourcegnac?

ORONTE: Da, îl aștept să vină de la Limoge, poate chiar a ajuns între timp.

MEDICUL: Da, a ajuns și a avut timp destul să și dispară din vizorul meu. Mi-a fost încredințat ca pacient de scurt timp și tocmai cînd voiam să-l vindec a dispărut subit.
În numele medicinei, domnule, vă interzic să încuviințați această căsătorie înainte de a fi medicamentat cu tot dichisul și pregătit organic pentru așa ceva, pentru că, altfel, ar putea doamne ferește să aducă pe lume niște copii deformați și pe jumătate întregi la corp și la minte, care ar speria lumea înconjurătoare.

ORONTE: Cum așa?

MEDICUL: Viitorul dumneavoastră ginere mi-a fost încredințat ca pacient periculos, pentru a exercita pe el minunata tehnică de vîrf a medicinei moderne. El este inventariat la mine, aparține ca obiect component la inventarul meu personal, care momentan este declarat pierdut, dar în curs de căutare, pentru a-l readuce la starea de normalitate printr-un tratament corespunzător.
Vă interzic deci orice pas în semnarea contractului căsătoriei înainte de a coopera cu mine, pentru terapeutizarea acestui pacient inconștient de diagnosticul grav al bolii sale.

ORONTE: Îi lipsește ceva?

MEDICUL: Da:

ORONTE: Și cam ce îi lipsește vă rog?

MEDICUL: Nu vă pierdeți timpul întrebîndu-mă.

ORINTE: Este cumva o suferință adîncă, ă...

MEDICUL: Îmi pare rău, dar secrete despre pacienți și date despre boala lor nu avem voie să transmitem mai departe, acest lucru fiind pentru noi prin lege, interzis, corespunzător legii ocrotirii datelor medicale.
Faptul că vă interzic să vă dați fata după un astfel de pierde-vară trebuie să vă astîmpere curiozitatea.
În numele facultății de medicină, a științei și a cercetării, vă interzic unanim cu colegii mei să binecuvîntați acest mariage.

ORINTE: În acest caz, dacă credeți de cuviință, mă voi feri să fac acest pas primejdios.

MEDICUL: Mi-a fost încredințat ca bolnav, am deci obligația de a-l ține sub control, de a fi pacientul meu și numai al meu.

ORONTE:Se înțelege de la sine.

MEDICUL: El trebuie ... din două una: ori să dea ortul popii dacă e pe moarte, ori să se însănătoșească, pentru a fi destul de copt pentru căsătorie.

ORONTE: Foarte bine.

MEDICUL: Și dacă cumva nu voi pune mîna pe acest nemernic, atunci vă voi lua pe dumneavoastră în locul lui, ca să vă vindec.

ORONTE: Dar mă simt excelent,sînt sănătos tun. Ce aveți acum cu mine?

MEDICUL: Asta nu are nici cea mai mică importanță, nu joacă nici un rol în afacerea noastră. Îmi trebuie un pacient, de aceea, oricine poate fi potrivit, numai pacient să fie.

ORONTE: Oh.luați pe cine vreți, numai pe mine nu. Cum dracu am ajuns eu aici?