Julie, Oronte, domnul de Pourceaugnac.

JULIE: Tată, am auzit că a sosit domnul de Pourceaugnac. Inima mea ar vrea să-mi spună că ar fi deja aici. Ah, da.
Ce bine arată, ce mult îmi place ținuta lui. Nu-i minunat să te căsătorești cu un asemenea bărbat?

ORONTE: Așteaptă fetițo, nu te repezi așa.

DOMNUL DE POURCEAUGNAC: Ce s-a înfierbîntat asta mică. Parcă a luat foc.

ORONTE: Domnule, doresc să aflu, cum ați ajuns dumneavoastră la concluziile de mai înainte?

JULIE: Vai, ce mă bucur că am și eu un bărbat. Nu mai am deloc răbdare pînă la cununie.

ORONTE: Am spus să te potolești odată, lasă-ne singuri, copilă.

JULIE( se apropie de domnul de Pourceaugnac,încearcă să-i atingă mîinile).

DOMNUL DE POURCEAUGNAC: Ce drac de fată.

ORONTE: Doresc explicații, domnul meu.

DOMNUL DE POURCEAUGNAC: Ia te uită. Ce drac împielițat.

ORONTE (către Julie): Ce te-a apucat dintr-o dată?

JULIE: N-am voie să-mi alint viitorul soț?

ORONTE: Nu, marș în casă.

JULIE: Lasă-mă să-l mai privesc un pic.

ORPNTE: Nu, am spus s-o ștergi în casă.

JULIE: Iar eu vreau să stau aici, uite așa!

ORONTE: Iar eu nu vreau asta, de aceea. Te rog să pleci imediat, pînă nu mă înfurii.

JULIE: Bine, plec.

ORPNTE: Fiica mea este copilăroasă și fără experiență.

DOMNUL DE POURCEAUGNAC: Ce mult îi plac.

ORONTE: (către julie, care stă încă pe scară, lîngă ușă): Pleci, sau nu?

JULIE: Cînd vrei să mă căsătorești cu el?

ORONTE: Nu-l vei lua pe ăsta.

JULIE: Dar mi-ai promis.

ORONTE: Da, iar acum iau înapoi ce am promis.

DOMNUL DE POURCEAUGNAC: Ea nu vrea deloc să mă lase din mînă.

JULIE: Asta nu poți să faci tu, tăticuțule. Ne vom căsători chiar daca vom fi împotriva întregii lumi.

ORONTE: Iar eu spun că nu-l vei lua pe ăsta și gata! Întinde-o de aici cînd îți spun!

DOMNUL DE POURCEAUGNAC: Stimate domnule viitor socru, nu vă enervați așa. Nimeni nu vă ia fata cu forța. Nu generați scandal inutil.

ORONTE: Exact, asta spuneam și eu. Credeți că v-am oferit ceva? Nimeni nu v-a oferit ceva.

DOMNUL DE POURCEAUGNAC: Domnul de Pourceaugnac nu cumpără pisica din sac, aș să știți. Credeți că m-aș înjosi eu, să iau pe cineva de sotie, despre care tot cartierul vorbește pe la colțuri?

ORONTE: Habar n-am despre ce vorbiți. Vă închipuiți că un bătrîn de 60 de ani, cu scaun la cap, și-ar da fata după un nebun, aflat în terapie ? Știu doar că familia dumneavoastră v-a încredințat medicilor, că sînteți în îngrijire medicală și că medicii dumneavoastră susțin că sînteți un maniac în stare gravă? Ha?

DOMNUL DE POURCEAUGNAC: Mi s-a înscenat o farsă, atîta tot. Nu sînt bolnav, un șarlatan m-a băgat într-un joc pervers.

ORONTE: Chiar medicul dumneavoastră de încredere a venit la mine personal ca să mă roage să nu vă dau fata pentru că sînteți nebun în stare gravă, aflat sub terapie și mi-a povestit ceva despre diagnosticul pe care vi l-a pus.

DOMNUL DE POURCEAUGNAC: V-a mințit. Eu sînt un cavaler de onoare domnule, asemenea mișei îi voi provoca la duel, pentru că vor să păteze noblețea și numele casei mele, nobilul nume de Pourceaugnac.

ORNTE: Despre astfel de lucruri prefer să nu judec, să nu-mi fac nici o părere pentru că nu mă privesc personal.
Însă, dați-mi voie să vă spun, că, în ceea ce privește mormanul de datorii pe care le aveți...nu vă plătesc nici o para chioară.

DOMNUL DE POURCEAUGNAC;(holbînd ochi)Ce fel de datorii?

ORPNTE: Hai, nu vă mai ascundeți după degete. Vă prefaceți că nu știți nimic despre creditorii din Elveția?Chiar azi de dimineață m-a viztat un cămătar elvețian, care vă căuta să vă intenteze proces în numele asociației cămătarilor elvețieni.

DOMNUL DE POURCEAUGNAC: Ce fel de cămătar elvețian domnule? Ce fel de asociație? Ce fel de datorii?

ORONTE: Știți dumneavoastră la fel de bine despre ce este vorba.