În Germania există ca. 1500 de premii literare. Acum a fost inițiat unul nou, sub denumirea „De autori pentru autori”. Primul laureat este Günter Herburger, un poet în vârstă de 78 de ani.

Curtea Federală de Justiție (Bundesgerichtshof) din Karlsruhe a decis că de acum încolo editurile trebuie să-i participe și pe traducători la câștigurile din vânzarea licențelor. Până acum editura a primit 40% și autorul 60% din câștig. Acum și traducătorului îi revine o sumă de 20% raportată la câștigul autorului – sumă pe care trebuie să o plătească editura, fără a minimaliza însă cota autorului. Asta ar însemna o pierdere substanțială pentru editurile germane. Un calcul din ziarul DIE WELT arată așa: dacă o editură vinde licențe în valoare de 100.000 de euro, îi rămâni acum, în loc de 40.000 de euro, doar 28.000 de euro. Sunt edituri care se gândesc deja la o plângere constituțională la Tribunalul Constituțional Suprem (Bundesverfassungsgericht) , tot la Karlsruhe.

Într-un simpoziu la Berlin s-au ocupat în această săptămână oameni de știință de tema „Kulturlandschaften”, adică „peisaje culturale”. Și iată că protagoniștii n-au discutat despre galerii de artă sau publicații de opere literare, ci despre efectele reclamelor de pe diferite produse agronomice sau industriale. Vorbind de „Kulturlandschaft”, majoritatea germanilor secolului XXI mai înțeleg peisaje naturale specifice secolului IXX – să zicem, vaci și găini fericite pe un izlaz.

Profesorul pentru istoria contemporană de la Universitatea Bundeswehrului din München, Michael Wolffsohn, împarte procesele revoluționare în trei etape esențiale: eliberarea de la regimul dictatoriel, preluarea puterii de către forțe democratice, dar instabile politic, și înlăturarea acestora de la putere, după un interval de timp relativ scurt, de către forțe radicale. „De ce ar fi acum în Egipt altfel”, întreabă retoric profesorul din München.

Editura Audio din Berlin a lansat 15 CD-uri cu o lungime totală de 1122 de minute, la prețul de 70 de euro, cu „Scrierile autobiografice” ale lui Thomas Bernhard, cel mai renumit și cel mai controversat scriitor austriac din perioada postbelică. Cele cinci romane autobiografice, înregistrate pe 15 discuri, sunt citite fiecare de către un alt artist: Ulrich Matthes, Peter Simonischek, Wolfram Berger, Burghard Klaußner și Gert Voss.