În Germania există proiecte pentru înființarea unei biblioteci digitale a literaturii germane. Uniunea Germană de Cercetare (DFG – Deutsche Forschungsgemeinschaft) sprijină proiectul cu 21 milioane de euro. Digitalizarea va fi realizată de diverse biblioteci din țară. Pentru început, Biblioteca Herzog August din Wolfenbüttel va scana toată literatura germană din secolul XVII – 270.000 de titluri.

La editura Suhrkamp a apărut cartea Über Deutschland. Aufsätze aus den Jahren 1931 – 1937 (Despre Germania. Compuneri din anii 1931 – 1937) de E. M. Cioran, în traducerea lui Ferdinand Leopold. Ideile lui Cioran din această perioadă lasă să-ți înghețe sângele în vene. Revista literară VOLLTEXT, din Austria, a publicat în primul său număr din anul acesta două texte din această carte. Multe, foarte multe propoziții oribile. Un exemplu: „Nu fiecare om merită să fie liber. Prejudecata libertății pentru toți este o rușine.” În adevăr - rușine, mare rușine pentru un nume de notorietate internațională ca Emil Cioran.

* * *

Vino dragoste la omul muncii obosit!
În cocioaba lui cade o rază blândă.
Pădurea se prelinge prin seara aspră și ternă
Și muguri scârțâie voioși din când în când.

Așa a simțit un expresionist austriac primăvara – Georg Trakl (1887 – 1914). Opera sa este marcată de melancolie, tristețe, căutare după Dumnezeu, moarte, descompunere și dărâmarea occidentului. Titlul poeziei, din care provine strofa de mai sus: Heiterer Frühling (Primăvară voioasă) . Ziarul DONAUKURIER din Ingolstadt dedică la fiecare sfârșit de săptămână – nemții din fericire încă n-au adoptat obiceiul prost cu weekend, ci pronunță în continuare Wochenende – o pagină unui scriitor. De data asta lui Georg Trakl.

* * *

În anul 1941 naziștii l-au arestat la Beograd pe editorul evreu Géza Kon. De atunci omul a rămas dispărut. Nici până azi nu se cunoaște nimic despre soarta lui. Firma sa a fost preluată de un agent fiduciar german și multe din cărțile editurii, sau poate chiar toate, au ajuns în Germania. Acum Biblioteca Universitară din Leipzig a retrocetat statului sârb 800 de volume din patrimoniul fostei edituri belgradeze. Sunt cărți din domeniul literaturii, a filozofiei, de tineret și cu conținut politic.