Florian Kessler deplânge în SÜDDEUTSCHE ZEITUNG dispariția literaturii adevărate din mediul electronic. Mulți scriitori se prezintă în Internet doar cu pagini de publicitate. Textele literare au devenit o raritate. Totuși există excepții care întăresc regula. Exemple pentru o prezentare lăudabilă pe bloguri literare ar fi Elfriede Jelinek, Rainald Goetz, Christiane Zintzen și Hartmut Abendschein. Se pare că agonia.net/poezie.ro are toate șansele să devină o raritate în spațiul literar virtual.
Secretul pentru succesul public a unui blog literar depinde și de consecvența cu care este alimentat cu noi creații literare. Mulți și-au pierdut avântul de acum câțiva ani în lumea virtuală a literaturii germane.

Șeful editurii Edition Nautilus din Hamburg este Lutz Schulenburg. Iată ce spune acest om al cărții tipărite într-un eseu din revista literară VOLLTEXT (Austria): „Cea mai mare parte a noutăților publicate, care umplă librăriile și au pe conștiință păduri întregi, sunt atât de inutile, [încât n-are rost să aștepți o eventuală rezonanță târzie la cititor]. [...] Există prea multe inutilități, care țini industria literară în viață, dar înghit ca o gaură neagră orice putere de creație.”

Am scris acum două săptămâni despre Emil Cioran. Săptămâna aceasta a fost în Germania o săptămână Cioran, am putea spune. Cele două cotidiene din Frankfurt am Main, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG și FRANKFURTER RUNDSCHAU, au prezentat în aceeași zi câte o recenzie despre compunerile lui Emil Cioran, texte scrise în Germania pentru reviste românești. Și postul de radio Deutschlandradio Kultur i-a dedicat o emisiune de 30 de minute – în care s-au putut urmări și declarații de Cioran, în limba germană, pe care a vorbit-o foarte bine. Mai bine ca franceza? Ciudat! Recenzenta Stefana Sabin scrie în FRANKFURTER RUNDSCHAU: „Ca mulți poeți care au schimbat limba, a păstrat și Cioran, care a murit în 1995 la Paris, până la sfârșit o relație ambivalentă cu limba învățată cât și cu cea maternă. Așa a recunoscut într-un interviu că nu a stăpânit limba franceză de conversație – dar în calitate de eseist a dus limba franceză la noi trepte de abstracție.” Și eseistul austriac Karl-Markus Gauss susține teoria că Cioran n-ar fi căpătat în franceza niciodată „siguranța naturală ca în româna”. El însă nu este de părere că antisemitismul lui Cioran ar fi fost numai un păcat tineresc, cum cred alții, ci a constatat că bătrânul filozof și-a transformat „antisemitismul vulgar într-un dispreț omenesc aristocratic”.