Publicată la editura Tipo Moldova, antologia de autor Traversarea adună între copertele sale cinci volume de poezie aparținînd lui Radu Sergiu Ruba, scrise pe parcursul a peste 20 de ani. Volumul e deschis de poemul „Ea sau precuvântarea”, poem din cartea „Dacă pleci în căutarea mea”.
Nu aș putea să trec peste biografia interesantă a scriitorului, fără a puncta cîteva dintre elementele esențiale înțelegerii acestuia, pentru formarea unei imagini corecte despre autor și opera sa.
Radu Sergiu Ruba s-a născut la 14 octombrie 1954 în Ardud, județul Satu-Mare, a urmat cursurile primare și medii la Rătești, în același județ, apoi școala pentru nevăzători din Cluj-Napoca. Și-a pierdut total vederea la vîrsta de 11 ani. În perioada 1974-1978 îl găsim la București unde strudiază la Facultatea de limbi străine, specialitatea franceză și engleză. A fost profesor de limba franceză, inspector în Ministerul Educației, lector de engleză în programe ale Consiliului Britanic. În prezent este președintele Asociației Nevăzătorilor din România, redactor al revistei Impact (revistă audio), consilier al Ministrului Muncii.
Am avut ocazia să-l întîlnesc la o manifestare culturală căreia personal i-a impus acea aură de excelență specifică personalităților puternice și credibile. Nu întîmplător este supranumit Omul-enciclopedie. Dacă scurta prezentare v-a stîrnit curiozitatea, cu siguranță veți căuta pe internet numele Radu Sergiu Ruba.
Revenind la volumul Traversarea, antologia cuprinde cărțile publicate între 1983 și 2013, aranjate cronologic: „Spontaneitatea înțeleasă”, Iluzia continuă”, „Iubirea și Orientul”, „Marginal”, „Grația disgrația” cu partea I-Escale și Partea a II-a Epistolar. Nu aș fi scris, cu siguranță, despre cărțile domnului Radu Sergiu Ruba dacă acestea nu ar fi valoroase. Dar sînt. Poemele transmit emoții puternice, sînt scrise cu stil (autorul are un stil personal care îl diferențiază în masa optzeciștilor), se vede evoluția firească a limbajului de la un volum la altul. Chiar dacă Radu Sergiu Ruba se definește ca un optzecist întîrziat în afirmare, se revendică generației 90, personal l-aș așeza alături de Ion Mureșan, Ioan Pintea, Gellu Dorian, Ioan Es. Pop.
Voi exemplifica cu cîteva versuri din volume diferite, cititorul putînd cu ușurință să aprecieze atît valoarea operei cît și evoluția scriitorului în timp: „O cameră goală./ Trecutul șlefuit dreptunghiular/ înghesuit pe-o coală./ Pe margini halouri/ și iarba subțire-a iluziei/ cât să te-nrouri.//
(Gimnastică suedeză-vol. Spontaneitatea înțeleasă). Despre acest prim volum Radu Călin Cristea opinează că: ”debutul lui Radu Sergiu Ruba se află într-o situație oarecum similară cu acela al lui Ion Mureșan, amândoi poeții intrând în literatură cu un volum prin care la soare te poți uita și îl poți chiar vedea”- Familia, ianuarie 1984.
Iată și un fragment din poemul „Marginal”, publicat în volumul cu același nume, cel de al partulea volum de autor: „Sunt un marginal./ Mi-au spus-o și alții./ Lumea mă tratează ca atare/ încep să mă obișnuiesc./ Nu sunt invitat la recepții/ mă ocolesc antologiile/ simpozioanele/ călătoriilor mele/ nu li s-au inventat avioanele//. Cu siguranță, volumul acesta antologic vine cumva să repare neajunsurile pe care Radu Sergiu Ruba le semnalează printr-o revoltă lăuntrică, semn că neînțelerea trebuințelor unei ființe înzestrate nu poate fi scuzabilă argumentînd ignoranța generală.
Cu siguranță ultimul volum antologat, „Grația disgrația” cu Partea a II-a Epistolar dezvăluie cel mai bine saltul evolutiv al poetului. E vorba de „un schimb feminin de scrisori între inițialele onomastice E și A”: E „A venit, dragă, la mine unul Ruba/ îl știi pe ăsta?/ E ceva șef pe acolo, pe la ei/ la orbi/ pe întreaga țară/ ba chiar pe Europa/ că îi adună cineva pe toți din când în când/ lăsându-i ca-ntre ei/ să felcărească în voie.// Poemul decurge la fel de frust, inițiala onomastică E își exprimă uimirea că orbii au nevoie de femei, e vorba de femei care să citească textele pentru revista audio, că de ce nu s-ar mulțumi cu bărbați etc. Inițiala onomastică A răspunde: „Mi-ai stricat ziua cu orbul ăla al tău!/ De trei ori ți-am citit e-mail-ul/ nu-mi vine să cred/ simt și acum că te ții de aluzii usturătoare.// Nu citez mai mult, las curiozitatea să îndemne la lectură. E remarcabil cum lumea nevăzătorilor, o lume închisă într-un univers aparte, poate oferi atîtea lucruri pe care văzătorii nu le pricep, sau poate, orbiți de propria vedere îngustă, trec nepăsători peste valorile ce tocmai le sar în ochi. Mi-am permis un joc de cuvinte convins că numai sensibilizarea opiniei publice poate ajuta la normalizarea vieții unor semeni supuși întunericului social.
Cărțile domnului Radu Sergiu Ruba au fost criticate de nume cunoscute iubitorilor de literatură, pe care îmi permit să le amintesc aici: Radu Călin Cristea, Traian T. Cosovei, Liviu Antonesei, Volodia Macovei, Mihai Dragolea, Al. Cistelecan, Mircea Martin, Roxandra Tudor. Toate aceste „Cronici la volumele de poezie ale autorului” se regăsesc în volumul antologic Traversarea, volum pe care vă invit să îl citiți.