În plan cultural, bolintinenii s-au bucurat în ultimii aproape 20 de ani de o serie de manifestări literare care au avut ca prim scop descoperirea și promovarea literaturii tinere autentice, dar și scoaterea la lumină a tot ce este mai valoros, atît pe plan local, dar și național. Bolintinenii s-au mândrit de-a lungul timpului și, încă se mîndresc cu cel care a fost Dimitrie Bolintineanu. În toți acești ani nu a existat manifestare culturală în care să nu fi fost amintite personalitatea și opera scriitorului.
Și, pentru că era nevoie de o gazetă pentru a face publice aceste acțiuni, în 1996 a văzut lumina tiparului primul număr al Revistei Sud, înființată și coordonată de publicistul și ziaristul Constantin Carbarău.
În toată acestă perioadă, de la apariția revistei, au fost promovate nume de tineri creatori cu o poezie nouă, cu un suflu proaspăt, mulți dintre aceștia chiar premiați în cadrul „Festivalului Concurs de Creație Literară Dimitrie Bolintineanu”. Până în 2011, când revista a încetat să mai apară, odată cu primele semne de înrăutățire a sănătății fondatorului ei, Constantin Carbarău, în cele 142 de numere au fost publicate peste 2800 de articole, multe dintre acestea fiind semnate de scriitori cunoscuți precum Liviu Ioan Stoiciu, Victoria Milescu, Teodor Vârgolici, Florentin Popescu, Valeriu Filimon, Dumitran Frunză, Horia Gârbea, Aureliu Goci, Bogdan I. Pascu, Victor Sterom, Gheorghe Neagu, C. Stănescu și mulți alții.
Dincolo de problemele financiare, dincolo de lipsa forței pe care Constantin Carbarău (decedat după o grea suferință în 2012) o dădea Revistei Sud, aceasta a continuat să fie tipărită (după o pauză de aproape un an și jumătate) numai prin efortul și dragostea lui Vasile Grigore față de Bolintin și bolintineni.
Astfel că au început să reapară manifestări culturale menite să redescopere talente literare și să reamintească adevăratele valori autentice, demult intrate în patrimoniul cultural românesc.
Un exemplu de manifestare a avut loc la Primăria Bolintinului din Vale în zilele de 24 și 25 octombrie ale acestui an, în cadrul „Zilelor creatorilor bolintineni” în care au fost lansate două cărți, diferite ca tematică, dar la fel de interesante din punct de vedere al conținutului: „Terra, planeta sufletelor rătăcite” de gl.bg.(r) Gheorghe Dragomir, la Ed. „România în lume”, 2014, respectiv volumul de poezie al Alexandrei Firiță, „Aparținând clipei”, apărut tot anul acesta, dar la Ed. Rawex Coms. Ambele evenimente s-au desfășurat într-o notă de optimism, de bucurie a întâlnirii cu gândul deschis și pozitiv. Stilul colocvial al discuțiilor a transformat cele două lansări de carte într-o dezbatere publică, prietenească, oferind tuturora posibilitatea de a interveni, de a întreba și de a puncta acolo unde s-a considerat necesar.
Cartea fostului ofițer în Centrul de Informații Externe (în perioada 1973-1992, perioadă în care a executat mai multe misiuni în țări din Asia, Africa, Orientul Mijlociu și Europa Occidentală) este, practic, o culegere de gânduri, idei și sentimente, întrebări generate de experiențele acumulate în timp prin coabitare și lectură în/din variile culturi orientale și occidentale. Mai mult decât atât, dr. Stelian Gomboș, prefațatorul acestui volum, punctează în prefață clasificându-l ca fiind „un adevărat tratat, științific și teologic (incluzând aici toate ramurile și științele teologiei: antropologie, cosmologie, cosmogonie, eshatologie, mistagogie, hristologie și multe altele)”. Lucrarea în cauză „înmănunchează și dezvoltă gânduri, întrebări și certitudini despre destinul Universului, al Terrei noastre ca punct minuscul al , despre sufletul omenesc, religiile de astăzi și de mâine – cu agresivitățile unora dintre ele și rolul altora în pacificarea lumii, pericolul laicizării și brutalizării societății omenești, revolta naturii împotriva omului lepădat de moralitatea creștină” (prof. univ. Dr. Mihai D. Drecin).
Așa cum spuneam mai sus, și cartea poetei Alexandra Firiță a creat un val de aprecieri, stârnindu-se dezbateri despre importanța și efectele poeziei, despre reguli și norme, tipare sau rebeliuni ale versificației. După volumele „Nostalgii”, „Poeme crepusculare”, „Descântând tăcerile”, „Netihna ceasului fără sfârșit” și „La praguri de ape”, acest ultim volum, „Aparținând clipei”, vine ca o confirmare a naturaleții exprimării, a bogăției de idei și sentimente lăsate să mocnească și să se dezvolte în timp, creându-se astfel, un adevărat foc ce s-a dorit stins între copertele acestei cărți. Prezentă la lansarea volumului de poezie, însăși prefațatoarea lucrării, poeta Victoria Milescu a punctat obiectiv pe coperta a patra: „Poezia Alexandrei Firiță nu răspunde nici unui trend actual. E poezie și atât. Fără prea multe podoabe stilistice, mizează, prin glisarea unor planuri temporale și spațiale, între real și imaginar, pe crearea unor atmosfere ce transmite un fior metafizic. Versurile au o anumită armonie în melancolia lor euforică, surdinizată, cu fluxuri și refluxuri de incantație ritualică ori de psalm, venind din : ”.
Cu ocazia manifestărilor inserate în „Toamna culturală bolintineană” se va dezveli, cât de curând, într-un cadru festiv și cu invitarea autorităților locale, o placă memorială în amintirea celui care a fost prof. Ion Carbarău și a publicistului și fondatorului Revistei Sud, Constantin Carbarău.
Toate acestea fac dovada că, în inima atât de mică, dar cu pulsații puternice a Bolintinului din Vale, legendele și rădăcinile locului nu vor fi uitate, indiferent cine preia ștafeta cultural-istorică a locului.

material semnat de Gabriel Dragnea