Polemicile privind anumite decizii ale capilor USR nu mai contenesc. Mediul virtual, presa scrisă și televizunile sînt asaltate în ultimele zile de luări de poziție. Pro sau contra conducerii USR zeci de articole, sute de semnături, poziționări, cometarii, comentarii la comentarii. Că o fi bine, că o fi rău, cu leul pe timbru și timbrul pe carte, cu premiul la unul sau la altul, entuziasmul scriitorimii entuziasmează.

Dacă un propozabil la Nobel merită Eminescu, dacă Eminescu are valoare, dacă valoarea Eminescului nu-l descalifică pe propozabil și multe asemenea întrebări. Vorbesc aici de premiul de la Botoșani, pe care Gabriel Chifu l-a însușit. Mă uit apoi pe lista cîștigătorilor din anii trecuți. Meditez. Cu siguranță Chifu merită să stea alături de ei. Pentru M.C. ar fi puțin peste mînecă. M.C. e propozabilul, cel pentru care un asemenea premiu ar însemna o bătaie pe umăr. Cum s-ar întîlni cu un prieten din tinerețe iar acesta s-ar repezi să-l recunoască, ba l-ar și pupăci pe obraji.

De aici gluma se îngroașe. Propozabilul are mulți amici, toți l-ar pupăci și toți l-ar bate pe umăr. Unii sînt membri, alții nu sînt. Dar toți ar dori să-l bată pe umăr cum ar fi. Iată că cineva îi deranjează. Cineva are autoritate formală. E tocmai episcopul marii biserici canonice. Închinătorii la cele sfinte îi înțeleg mesajele, predicile, ceilalți, mai copilăroși, scot limba în biserică, șoptesc printre rînduri, unii chiar fluieră.

În jurul bisericii se învîrt protestanții. Grupulețe constituite ad-hoc, formații artistice coordonate de predicatori, pastori cu facultatea făcută pe la cine știe ce universitate de prestigiu, sau pur și simplu radicalizați, fără cunoștințe în domeniul religiei. Unii recunosc că ar fi dorit să fie creștini ortodocși, doar că nu au primit botezul la timp, alții se mîndresc că botezați fiind nu acceptă botezul decît la maturitate, că se vor boteza ei dar nu în cristelnița asta. Că vor face o altă cristelniță cît Nilul de mare, unde vor încăpea toți mîntuiții și vor moșteni ei Împărăția. Ei nu vor da nici un bănuț cezarului, doar zeciuiala conformă scripturii. Și raiul va fi moștenit de cei drepți.

Normal că prozelitismul își atinge scopul, normal că prozeliții îngroașe rîndurile. Popa nu și-a curățat hainele, a cerut bani la înmormîntare. Să moară popa!