Este mare Buzăul, dar nici Festivalul Național de Epigramă, desfășurat aici, nu e mai prejos.
În perioada 13-15 mai, am participat, pentru a cincea oară, la acest prestigios festival. Organizarea a fost ireproșabilă, iar vremea a fost incredibil de frumoasă, pentru o perioadă ploioasă în multe zone ale țării. Festivalul a fost organizat de Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” al Municipiului Buzău (director – Elena Isbășoiu) și de Cenaclul “Nicolae Grigore Mihăescu – Nigrim” (președinte – Mihai Sălcuțan).
În prima zi, la Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman”, situat în conacul care a aparținut primului prim-ministru al României Mari, a avut loc dezbaterea “Cu umorul nu e de glumit”. Speriați de câteva picături de ploaie, am făcut, în grabă, o primă fotografie de grup, înainte de a intra.



Am aflat că în clădirea reabilitată recent au loc, zilnic, activități culturale importante. Una dintre cele mai importante este, fără îndoială, Festivalul de Epigramă. În încăperile unde altădată își ducea existența ”lordul valah”, au intrat ”cavalerii umorului”. La prezidiu, s-au aflat domnii George Corbu (președintele U.E.R.), Mihai Sălcuțan și Petre Gigea-Gorun (vicepreședinții U.E.R.), Ștefan Cazimir, Alexandru Ionescu și, desigur, gazda noastră, doamna Elena Isbășoiu.



După dezbaterile legate de statutul U.E.R., s-au acordat premiile speciale ale festivalului. Am primit Diploma de excelență ”Alexandru Marghiloman”, un premiu special care mă onorează, fiind acordat și distinșilor: acad. Mihai Cimpoi (Chișinău), George Corbu (București), Florentin Popescu (București), Gheorghe Bâlici (Chișinău), Ion Diviza (Chișinău), Elis Râpeanu (București). Uniunea Epigramiștilor din România a atribuit Premiile anului 2015, iar domnul George Corbu a înmânat premiile Concursului Național de Epigramă ”Mircea Trifu”. A fost prezentat volumul ”Cumpăna Dreptății”, un volum de proză semnat Mihai Sălcuțan, a cărui lansare a avut loc de curând.



La ieșire, ne-am plimbat prin Parcul Marghiloman. Furați de peisaj și dornici să facem cât mai multe fotografii, o parte dintre noi nici nu am observat că un grup, condus de domnul Mihai Sălcuțan, a pornit la plimbare prin împrejurimile conacului. Cum am ratat explicațiile, am căutat, ulterior, pe internet și am găsit povestea fascinantă și plină de mister a domeniului Marghiloman, despre care, recunosc, nu știam mare lucru.



Însorita dimineață de sâmbătă anunța o zi frumoasă, numai bună de plecat în excursie. Ne-am adunat la ora stabilită (respectarea orarului, se știe, e o caracteristică a acestui festival) în Piața Dacia, pentru obișnuita fotografie de grup.



Noi, agoniștii, nu puteam rata ocazia de a ne fotografia, dar, spre rușinea noastră, am uitat de Liviu Gogu, epigramist talentat, care a crescut, în ultima vreme, ca Făt-Frumos, sub ochii noștri, pe Agonia. Așadar, în fotografie suntem, de la stânga la dreapta: Ion Diviza, Cornel Rodean, Vali Slavu, Petru-Ioan Gârda și Laurențiu Ghiță.



În drum spre comuna Pârscov, am ascultat melodii ale căror versuri au fost compuse de confrații Bâlici și Diviza. La Casa Memorială ”Vasile Voiculescu”, am fost întâmpinați cu pâine și cu sare și am trăit momente de o puternică încărcătură emoțională, fiind vorba despre casa unui om special, medic fără de arginți, care s-a impus în literatură ca poet și prozator. Mobilierul, obiectele personale ale scriitorului, manuscrisele și operele de artă expuse reconstituie atmosfera vremurilor apuse.



Pe lângă explicațiile ghidului, intervențiile domnilor Mihai Sălcuțan, Florentin Popescu (autor al mai multor volume despre viața și activitatea literară a lui Vasile Voiculescu) și Petre Gigea-Gorun, au conturat portretul unui scriitor unic în felul său, al unui om care a trăit frumos și demn.



Fântâna lui Mihai Viteazul și Tabăra de Sculptură de la Măgura au fost obiective pe care nu puteam să le ocolim, în drumul nostru spre Mănăstirea Ciolanu.
La Fântâna lui Mihai Viteazul, locul unde domnitorul, în drum spre Transilvania, a poposit o noapte, împreună cu oastea sa, ne-am oprit și noi, cei înrolați în ”oastea epigramiștilor”, pentru câteva minute, cât să facem niște fotografii. Sculptorul George Coman, cel ce a realizat monumentul, este chiar inițiatorul Taberei de Sculptură de la Măgura.



Întinsă pe o suprafață de 21 de hectare, tabăra este, de fapt, o expoziție în aer liber, care cuprinde 256 de sculpturi realizate în perioada 1970-1986.



Întâmplător (sau nu), o insectă mare a poposit în părul meu, lucru care nu a trecut neobservat de epigramiști, trezindu-mă cu două dedicații:

La Mănăstirea Ciolanu s-a întâmplat o minune, în prezența noastră
Am vizitat, în grup, capela,
Smerindu-ne oleacă unii
Și-atunci, pe Vali-Petronela
Au părăsit-o gărgăunii!
(Petru-Ioan Gârda)



Vali a găsit un gândac în păr
Râd amuzați confrații, ca nebunii,
Și, la sfârșit, emit o constatare:
Că i-au ieșit lui Vali gărgăunii
Pe care toți doar bănuiam că-i are!
(Laurențiu Ghiță)



Timpul s-a scurs foarte repede și nu ne-a permis să stăm prea mult la Mănăstirea Ciolanu, lăcaș de cult construit în secolul al XVI-lea. Am intrat în Biserica Mare care poartă hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, unde sunt adăpostite moaște aduse tocmai din Grecia. Am admirat priveliștea și ne-am răcorit cu apă de la una dintre fântâni. Mulți dintre noi vizitaserăm mănăstirea, în 2014, dar revenirea în acest colțișor de Rai ne-a bucurat sufletul.



După-amiază, spectacolul de gală a avut loc în Sala Mare a Consiliului Județean Buzău. În foaierul sălii a fost organizată o expoziție de caricatură „Mihai Sălcuțan 7zeci”. De la standul de carte, organizat ad-hoc, cei prezenți au avut ocazia să-și îmbogățească biblioteca personală, cu valoroase cărți de umor.



Publicul buzoian a asistat la un recital de epigramă, susținut de epigramiști din zonă sau veniți de departe. Mai întâi, au urcat pe scenă gazdele (Mihai Sălcuțan, Victor Bivolu, Mihai Cuțulencu, Liviu Gogu, Marian Hangu, Mirela Grigore, Mitică Ion și Constantin Voicilaș).



Apoi, treizeci de epigramiști, din țară și din Republica Moldova, au încântat publicul cu epigramele prezentate. Am fost mândră când prezentatorul spectacolului, actorul Adrian Nicolae, citind localitățile de unde vin invitații, a prezentat Petroșaniul ca pe un oraș drag sufletului său. Am aflat, ulterior, că a jucat pe scena teatrului nostru, rămânând recunoscător pentru ocazia de a se afirma și de a se perfecționa profesional.



Recitalul de epigramă a alternat cu momente muzicale, suținute de George Mitrea, fostul solist al formației „Savoy” și de frumoasa interpretă de muzică populară, Adriana Florentina Stuparu.



Caricaturistul Costel Pătrășcan a prezentat un colaj savuros. Chiar dacă multe dintre caricaturile prezentate ne erau cunoscute, felul în care au fost prezentate ne-a făcut să savurăm fiecare moment.



Au fost acordate premiile festivalului, fiind premiați, la carte: Passionaria Stoicescu, București (pentru volumul de epigrame ”Decoltate”), Vasile Vulpașu, Strehaia (pentru volumul ”Epigrame”) și Ion Tița-Călin, Constanța (pentru volumul de proză scurtă ”Țara de unde nu se mai poate fura nimic”).



La Concursul Național de Epigramă cu temele “Interesul poartă fesul” și „Precum în cer și pe pământ”, au fost premiați epigramiștii:

Laurențiu-Florentin Ghiță (București) – Premiul I

Depinde unde-l porți
Când alții-n lume poartă fes
În funcție de interes,
Păcat că nația română
Stă mult prea mult cu fesu-n mână.

Sancta simplicitas
Ca s-aducă duhul sfânt
De la cer pân´ la pământ,
Bani plătim, grămezi, la cler,
Cât de la pământ la cer!

Viorica Stancu (Iași) – Premiul al II-lea

Interesul poartă fesul…
Este lesne de-nțeles
La frumoasele metrese:
Interesul nu-i sub fes,
Ci îl poartă… între fese.

Din experiență
Să vă mint n-am interes,
Pe pământ ca-n paradis!
Știu, că-n ceruri, foarte des,
Un drac tânăr m-a trimis!

Alexandru Ștefan (Câmpina) – Premiul al III-lea

Concordanță
La noi românii și succesul
Cu moda e în armonie,
Căci interesul poartă fesul
Iar șpaga poartă pălărie!

Asemănare
Ne cântă popa tot mereu
„Precum în cer și pe pământ”...
Înseamnă-atunci, gândesc și eu,
Că-i hoț acolo orice sfânt.

Cătălina Orșivschi (Vama, Suceava) – Mențiune

Guvernul Cioloș
Cioloș, un guvern model,
Ce-apără azi interesul
României, poartă fesul
Ce-i impus de la Bruxelles...

Precum în cer și pe pământ
Dictonul mi-e familiar
Și văd că nu e vorbă-n vânt,
C-o falcă-n cer e șeful iar
Și cu cealaltă pe pământ.

Nicolae Stancu (Iași) – Mențiune

Președintele Senatului
Domnul cu priviri avide
Și interesat cum este,
A schimbat cam trei partide
(Ca și când i-ar fi neveste).

Cugetarea românilor
Pe popi îi credem pe cuvânt
Când spun cu toții în tremolo
„Precum în cer și pe pământ”
(Pesemne sunt corupți și-acolo!).

La ieșire, am avut bucuria de-a o revedea pe campioana la box, Steluța Duță, care venise cu un grup de prieteni, să-l susțină pe domnul Voicilaș, antrenorul său. Am schimbat câteva vorbe cu această fată deosebită, care și-a învins nu numai adversarele, în ring, dar și destinul trist la care a fost condamnată în copilărie.



Cu bucuria de a fi participat la acest festival deosebit, aștept ediția a XVIII-a, din 2017, când festivalul buzoian va sărbători ”majoratul”.