Și în acest an, creatorii de grafică satirică și de literatură umoristică și-au încercat penelurile și condeiele, la Gura Humorului, oraș care, în perioada 16-18 iunie, a devenit capitala umorului. Organizatorii festivalului au fost: Consiliul Județean Suceava, Primăria Gura Humorului, Primăria Mănăstirea Humorului și Centrul Cultural Bucovina. Dacă la grafică satirică s-au înscris artiști plastici din toate continentele, exceptând Antarctica, la literatură umoristică au participat circa 60 de concurenți.
Este cunoscut faptul că, în Bucovina, ospitalitatea este la ea acasă. Datorită domnului Constantin Moldovan, primar în Mănăstirea Humorului, dar și un talentat poet și epigramist, am avut parte de cazare la pensiuni confortabile. Pensiunea Collada, unde am fost cazată împreună cu colegele de scris, Cătălina Orșivschi, Sanda Nicucie și Mălina Constantin, ne-a oferit o ambianță deosebită.
Vineri, 16 iunie, la Casa de Cultură din Gura Humorului a avut loc deschiderea oficială a festivalului, dar și Gala olimpicilor humoreni – elevi merituoși, răsplătiți cu o tabără la mare.



Seara s-a încheiat cu piesa „Zadarnicele chinuri ale dragostei” de William Shakespeare, interpretată de actorii Teatrului Municipal „Matei Vișniec” Suceava (director: Carmen-Veronica Steiciuc, regia: Alexandru Bogdan).
Sâmbătă, la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina a avut loc vernisajul expoziției „Salonul Internațional de Caricatură”, amfitrioană fiind doamna Elvira Romaniuc.



De acolo, am plecat în excursie, la Ipotești. Am revenit, cu drag, la Casa Memorială „Mihai Eminescu”, unde doamna Lucia Olaru Nnenati ne-a spus lucruri neștiute despre istoria acelor locuri.



Seara, la Casa de Cultură a avut loc recitalul epigramiștilor, urmat de un spectacol Stand Up Comedy, căruia i-am dedicat următoarea epigramă:

La un spectacol Stand Up Comedy
Aproape toți au râs cu foc
Și chiar nu mai contează dacă
Vreo doi-trei tipi n-au râs deloc.
... Ei nu știau să se prefacă!

A urmat cina festivă, la Pensiunea Carmen Silvae. La concursul ad-hoc, pe rime date (bere și mustață) au fost premiați epigramiștii Vasile Vajoga, Ioan Toderașcu și Constantin Tudorache.



Duminică, a avut loc festivitatea de premiere și un spectacol extraordinar susținut de grupul umoristic Divertis. Scriitorul Cornel Udrea, președintele juriului, alias Cornelius Felcer Universitar, a oferit, celor interesați, flacoane de... Naivitin, comprimate filmate cu camera ascunsă. Graficienii prezenți au lucrat la foc continuu, aproape toți participanții dorindu-și caricaturi.
Și, ca o dovadă că nu numai eu am fost impresionată de atmosfera plăcută de la acest festival, voi încheia cu impresiile relatate de Ananie Gagniuc:
„Am venit din fundul mării la Gura Humorului, de dragul umorului. Cel mai barosan moldovean, Constantin Moldovan, ar trebui să organizeze câte un asemenea festival măcar lunar! Șacali ai slovelor scrise cu humoristice pastișe ne-am revăzut, văzut și-am beut, până nu ne-am mai văzut (cum a încondeiat Toderașcu Ioan într-o epigramă). Tre’ să trec și părțile negative ale manifestării: prea multă mâncare, prea puțin timp, prea frumoase bucovinence, prea ospitalieri humorenii!”

Cum aș putea încheia mai frumos aceste rânduri despre festival, decât cu un sonet pe care gazda noastră, Constantin Moldovan, ni l-a dedicat?

Sonet pentru prieteni

Vă scriu, din nou, cu roșu de Humor
Și vă îmbrățișez, pe fiecare,
Cu tot albastrul cerului sub care
Ați dăruit și ați primit umor.

Rămân povești, povești nemuritoare,
Cu întâmplări pe placul tuturor
Și îmi va fi, întotdeauna, dor
Să fiu cu voi...E chiar o încântare.

Cândva, desigur, toți vom înțelege
Ce-nseamnă libertatea de-a alege
Să fim corecți și mândri, -n mod firesc,

Să nu conteze cine e mai "mare",
Că este loc, suficient, sub soare...
Prietenii mei dragi, vă mulțumesc!

***

PALMARESUL FESTIVALULUI

La secțiunea „Epigramă”

Premiul I ex aequo
Florin Rotaru (Buzău)

Condiție necesară
Oricât de fin artist te crezi
Și-ncerci o abordare nouă,
Pe-un șef, să îl încondeiezi,
Ar trebui să ai și ouă.

Moștenire culturală
Românii, talentați cum le e datul,
Transformă-n artă totul magistral,
Iar astăzi a ajuns încondeiatul
Tradiție... și sport național.

Marian-Adrian Grăjdeanu (Iași)

Sfat...
De vrei să-,,ncondeiezi”, tu ține seamă
De personaj, de funcție, de rang,
Fiindcă-n fiecare epigramă
Se poate-ascunde câte-un bumerang!

Oul CNSAS
Privind spre oul închistrit, constat
Că e mirific, însă, din păcate,
E totuși, mai puțin încondeiat
Decât am fost eu la Securitate!...

Premiul al II-lea – Nicolae Bunduri (Brașov)

Nedumerire
Despre doamna cea fardată
Se întreabă o mamaie:
E la ochi încondeiată
Sau o fi mâncat bătaie?

Confraților mei, loiali
Le spun stimaților confrați,
Știind că nu am ce ascunde:
Când vreți să mă încondeiați,
Vă las, ba chiar vă spun și unde

Premiul al III-lea – Gheorghe Bâlici (Chișinău)

Impactul minciunii
Minciuna când e defăimare,
Spun cei pățiți că ar avea,
Pe lângă scurtele-i picioare,
O mână lungă, dar și grea!...

Perfecționistul bârfei
De-i vine bârfa dintr-o parte
Și-i pare cam nereușită,
El n-o transmite mai departe,
Cât nu-i și îmbunătățită…

Mențiuni – Eugen Sfichi (Bacău)

Încondeierea unei epoci
Vorba unor găinari
Puși pe fapte mult mai mari:
Cine fură azi un ou,
Măine fură un cargou.

Încondeiere la serviciu
Ți-e șeful comparat
Cu un cocoș, că-mbină
Orgolii de magnat
Și minte de găină.

Vali Slavu (Aninoasa)

Duel epigramatic, în familie
Când ginerele-o-ncondeia,
Glumeață tare, soacra lui
O replică-a ținut să-i dea...
Dovadă... -n frunte, un cucui!

Unui epigramist care-și încondeiază confrații
Când epigrame vrea să scrie,
Își ia al său condei divin,
Dorind să-l moaie-n ironie,
Dar nimerește în venin.

Ion Moraru (Galați)

Incident la împistrire
Când pe-un ou, în ,,deco-art”,
Îl încondeia cu tocul,
Dinăuntru lui a spart
Coaja, cineva cu ciocul!

Dispută feminină la claca de încondeiere
Constat că-i o metodă nouă
Mai simplă dintre toate cele:
În timp ce împistrează ouă,
Se-ncondeiază și-ntre ele!

La secțiunea „Poezie umoristică”

Premiul I – ex aequo
Bratu Daniel (Vânători,Iași)



Plai de noi

E-așa liniște și pace… Zboară fluturi prin văzduh,
Pe pământ, la dobitoace, se pogoară sfântu` duh
Și-n fundal c-o melodie – e-o reclamă, pe-un panou -
O blondină durdulie mai încondeiază-un ou…

Plai frumos de Bucovină, ai la sânul tău crescut
Un ținut plin de lumină, cu prezentul netrecut,
Viitor măreț în toate, cinste ție că exiști
Să le dai la toți bucate, să-i faci mari pe umoriști.

Claia lor peste grămadă, parcă-o văd ca pe un vad
De bulboană și de sfadă până-n cel mai mare grad,
Ce va pustii șeptelul de prin toate patru zări,
Ca și cum s-ar da apelul unei noi colonizări.

Nu va mai rămâne-n urmă nici din pături vreun carou,
Păsările de-acu` scurmă să-și ascundă câte-un ou,
Ori depun demersuri foarte pline de oftat mai greu
Ca să prindă-o mică parte dintr-un rând de la muzeu.

Vor veni în goana mare ori șontâc într-un toiag
Cei mai siguri și în stare de-a fi sigur cu arțag,
Cunoscuți în lumea-ntreagă, cei mai buni și cei mai cei
Cunoscuți cu multă vlagă, cunoscuți doar între ei…

Or să se învârtă cucii, parcă-i văd, măreți, la trup,
De s-or rupe toți ulucii asupriți de microgrup
Care, pentru-a pune gheara pe ouțe-n cuibușor,
Hoinărește-n toată țara ciripind la procuror.

Clănțănescu fără milă va sta-n dinți, ca un rechin,
Iar dem(i)urgul cățărilă va fi fante-nfipt, în pin,
Barbă-Mag va fi. Și frații, de-acum dincoace de Prut
Și toți ăilalți, invitații, după-avere și avut.

Vor seca șapte izvoare, vor umbla copacii goi,
Vor intra petele-n soare, colțul lunii-n mușuroi,
Iar minutele, ca-n piața de umor, gală cu gală,
Se vor scurge de pe fața locului, universală…

După-aceea, ce-o să fie?! Va fi liniște și pace,
Plaiul tot va fi să-nvie, iar natura s-o reface.

Și pe-un munte, cu silință, ca-ntr-un infinit tablou,
O blondină în catrință va încondeia un ou…

Premiul al II-lea – Sanda Nicucie (București)

Ultimul ceas…

Festivalul vine și la ușă-mi bate
Cică fără mine nu s-ar ține, neam!
Vreau doar o idee, ce să scriu, cu toate
Ca idei destule prin scufie am.

Ca un prim exemplu, într-o mare grabă
Le doresc din toate, fără bariere
Celor care sigur n-au avut vreo treabă,
Și-au găsit ca temă, fix… Încondeiere!

Scriu o primă strofă, bine-ar fi și două
Despre mai nimica, Doamne, mult iubit!
E trecut de Paște, cum să scriu de ouă?
Când mâncate-s toate chiar de la vopsit!

Tâmpla îmi valseaza, ritmul mă doboară
Fost-a toată viața marea mea problemă…
Mă apucă somnul, e deja prea seară,
Am să scriu spre ziuă (poate chiar la temă).

Orologiul trece, nu mă ia în seamă
Nu trimit nimica, nu mai sunt în vână,
Festivalul asta e o-ntreagă dramă!
Plus, că de-aș trimite, iarăși se… amână.

Premiul al III-lea – Vali Slavu (Aninoasa)

Condeiul și chișița
(Fabulă)

Același loc de-odihnă,-ntr-o cutie,
Îl împărțeau și, astfel, au aflat
Că practică aceeași meserie:
Se-ocupă amândoi de-ncondeiat.

Ea, chișița, i-a spus ce mult îi place
Să-ncondeieze ouăle, frumos,
Și l-a-ntrebat și pe condei ce face,
Iar el a fost, un timp, misterios,

Dar, pân’ la urmă, s-a destăinuit,
Spunând că treaba lui secretă e,
Fiind un fel de-agent acoperit
Și-ncondeiază... se-nțelege ce.

I-a zis c-acesta e secretul lor,
Dar ea – femeie – cum să-și țină gura?
L-a divulgat, degrabă, tuturor
Și i-a făcut condeiului figura.

Morala:
În viață-i indicat să fii discret,
Căci, altfel, rău îți faci, cum n-ai idee,
Iar dacă ai, vreodată, un secret,
Ferește-te să-l afle o femeie!

Mențiuni:
Vasile Larco (Iași)

Sonetul încondeierii

De Paște ouăle-s încondeiate,
Artiste sunt femeile din sat,
În spațiul special amenajat,
Dotat cu ustensile adecvate.

Mai e și câte-un soț încondeiat
Ce stă la bar și bea pe săturate,
Hârlețul, sapa sunt demult uitate,
Doar are ,,ajutorul” de la stat.

Vizați prin zonă poți găsi mai mulți,
De-ar fi pe toți sătenii să-i asculți,
Cum e primarul, toată lumea-l știe,

Îți vine, când îl vezi, să-i plângi de milă:
Deși e de un an la Primărie,
Abia și-a construit a doua vilă!

Cătălina Orșivschi (Vama, Suceava)

Încondeiere

De când e lumea, am văzut cu toții
Că greierele-a fost încondeiat
De o furnică; știu chiar și nepoții
Căci La Fontaine ăst zvon l-a-mprăștiat.

Apoi și ursu-a-ncondeiat o vulpe,
Căci păcălit a fost cum alții nu-s
Și chiar de-ncearcă, n-o să se disculpe
Nici astăzi ea, căci faima-i s-a tot dus…

Și toți încondeiază lupu-ades,
Spunând că el își schimbă părul, dar
Năravul nu și chiar de ar da ghes
Ca să se-ndrepte, tot e în zadar.

Așijderea și corbul parte are
De-ncondeieri fiindcă la alt corb
Nu-i scoate ochii și-asta fiecare
Tot vede zilnic și-ar vedea și-un orb…

Și musca-ncondeiată-i că se bagă
… da' sunt discret și nu vă spun chiar unde,

Dar știe calul, știe-o lume-ntreagă
Și nimeni n-ar putea să o confunde.

Încondeiat e unul, cum se vede,
C-ades cocoș se dă și, bată-l vina,
Chiar oul, frate, fi'ndcă el se crede
Mereu mult mai deștept decât găina.

Să spun mai multe n-are niciun rost,
Că doar morala-i clară și transpare,
Chiar de ești orb, chior, mut, și surd, și prost:
Nimic nu este astăzi nou sub soare!

Vasile Vajoga (Iași)

Balada instrumentelor de scris
(Încondeiezi eficient/ Doar dacă ai un intrument...)

Și-acum îmi vine-n minte foarte clar
Ce-a zis un critic exigent odată
Referitor la drumu-mi literar:
,,Observ că ai o PANÃ inspirată”...

Alt critic, dur și ăsta, dar corect,
Se pare c-a avut deplin temei
Ca să afirme strict și la obiect
Că aș avea ceva-ceva CONDEI.

Al treilea critic, personaj distins,
Într-un articol scrie depre mine:
,,Acest poet se vede că-i deprins
Să-și CREIONeze versul foarte bine”.

Al patrulea - ce-a fost recent eroul
Dintr-un pamflet – lansează pe orbită
Că-nțep adesea aprig cu STILOUL,
Având PENIȚA foarte ascuțită.


Chiar și-un coleg a afirmat recent
La modul pitoresc, precum i-i felul:
,,Băă, ăsta are-o brumă de talent
Când își înmoaie în umor PENELUL!”
..................................
Iar tuturor acestor CONDEIERI
Le spun și eu pe față și la fix,
Că de aceste critice păreri,
Pe mine, drept să spun, mă doare-n... PIX!



Agonia - ai noștri, ca brazii: Vasile Vajoga, Mălina Constantin, Nicolae Bunduri, Vali Slavu, Ioan Toderașcu (rândul de jos), Daniel Bratu, Petru Ioan Gârda, Ananie Gagniuc și Sanda Nicucie (rândul de sus)