Nu are rost sa incep cu a va comenta ceea ce a devenit deja banal in ziua de azi: “Drogurile dau dependenta si intr-un final ucid.” Atat de banal, incat avem tendita de a nu mai lua in seama aceasta afirmatie.

Indiferent daca vorbim despre nicotina din tigari, cofeina din ceai, cafea sau Coca-Cola, alcoolul din vin si bere, medicamentele luate in exces, heroina, cocaina, ecstasy sau ciuperci halucinogene, toate acestea sunt substante care modifica functionarea normala a organismului. Unele inofensive, daca sunt folosite cumpatat, altele periculoase.

Drogurile par a fi solutia perfecta pentru cei timizi, incordati, introvertiti, facandu-i mai prietenosi, vorbareti si sociabili. Vei sa te eliberzi de stres, griji, probleme financiare, familiale, sau pur si simplu sa suporti mai bine cicaleala soacrei? Un crack sau o marijuana pot fi de folos. Toate acestea pentru un moment de respiro, in care poti uita de toti, de tine si de viata. O detasare completa, o lume numai a ta in care orice fantezie poate deveni realitate! Si toate acestea la absolut incredibilul pret de 50$ gramul, daca vorbim de cocaina. Si ce bine ar fi daca problemele noastre s-ar rezolva atat de usor! Ei bine, fiecare parte buna are si una proasta. Nimeni nu se gandeste dupa ce scoate cei 250$ din buzunar pentru o doza ca peste o zi sau doua, va avea nevoie de alta, si asta nu din cauza problemelor pe care le are in prezent. Euforia, increderea in sine, multumirea si impresia unei capacitati marite a functiei intelectuale, dispar repede. Tot ce ramane in urma sunt probabil o molie razleata, ratacita in portofel, agitatie, instabilitate, tulburari de judecata, de comportament, convulsii, paranoia, psihoze, greturi, perforatii ale mucoasei nazale, eczeme in jurul narilor si o dorinta mistuitoare de a face prin orice metoda (indiferent daca furi sau omori un om) rost de bani pentru urmatoarea doza. Si nimic nu mai conteaza decat urmatoarea si urmatoarea… Dintre toate problemele avute pana atunci, se face un schimb cu aceste noi probleme, de cele mai multe ori de nerezolvat, concretizate mai devreme sau mai tarziu prin moarte. Indiferent ca esti bagat in inchisoare pentru detinere si consum de stupefiante, jaf sau crima, iei SIDA sau o supradoza, sfarsitul este acelasi. Si moartea va fi mai de dorit atunci decat iadul la care esti condamnat din clipa in care drogul iti patrunde in vene.

Toate incercarile autoritatilor de a-i extirpa pe dealeri sunt zadarnice. Daca unul ajunge in inchisoare, se gasesc imediat alti 10 care sa-i ia locul. Totul nu pare a fi decat o fatada. Sunt multi cei care castiga bani frumosi de pe urma drogurilor si a consumatorilor lor, si mai multi cei a caror unica sursa de existenta este cresterea arborilor de coca.

In Columbia, tara cocainai, “baza” (produsul preliminar in prepararea cocainai), a devenit deja moneda de schimb in lunile secetoase. Agricultura a prins radacini in Caqueta in anii ’60, cand guvernul a indreptat columbieni fara pamant spre regiunea pe atunci slab populata. Taind sau arzand padurea tropicala pentru a crea teren arabil, fermierii novici au plantat culturi de subzistenta, ca porumb, orez si yucca, insa pamantul producea putin. Recoltele vandabile precum bananele sau papaya, au esuat, neexistand drumuri pe care sa ajunga rapid la consumatori. Apoi, in anii ’80, cartelurile drogurilor din indepartatele Medellin si Cali i-au ispitit pe fermieri sa cultive coca. Acestea le cumparau productia semiprocesata, o rafinau si vindeau produsul finit, cocaina, de 80 de ori mai scump. Afacerea a inflorit in anii ’90, cand eforturile internationale au dus la inchiderea multor plantatii de coca din Peru si Bolivia, iar fermierii columbieni au umplut golul.

In cea mai mare parte a anului, un dealer trece prin oraselele sale cam o data pe saptamana, imprumutand de regula o casa de la periferie pentru cateva ore din week-end. Vestea se raspandeste, iar fermierii se asaza la coada. In medie, recolta lunara a unui fermier e de circa un kilogram de “baza”. Dealerul o testeaza, arzand putin intr-o lingura: “baza” fabricata corect fierbe; cea de proasta calitate pocneste si sare. Pentru cea buna, dealerul plateste cam 1$ pe gram. Dupa ce un fermier isi cumpara cele necesare si-si plateste lucratorii – culegatorii si muncitorii care produc “baza” – ii mai raman maximum 325$. Sezonul secetos, ianuarie-februarie, aduce recolte slabe, intrucat arbustii de coca produc putine frunze. Dealerii apar rareori, banii se imputineaza si toata lumea utilizeaza “baza” drept moneda de schimb. Cele mai multe magazine o cantaresc la gram pentru plata marfurilor; doar la bordeluri totul e mai usor: un paharel de “baza” si afacerea e incheiata!

Ne invartim astfel intr-un cerc vicios. Oameni care nu au alta metoda de supravietuire, cultiva coca, dealerii marunti colecteaza “baza” si o transforma in cocaina, cei care vor sa faca bani ii controleaza pe dealeri, cei care doresc puterea ii controleaza pe acestia din urma, iar autoritatilor li se permite sa mai faca din cand in cand cate o captura ca toata lumea sa fie fericita. Toti, in afata de bietii consumatori care au cel mai mult de patimit de pe urma lor.




In fiecare zi, milioane de oameni folosesc droguri. In mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cand consumam ceai, cafea, tigari sau un pahar de vin ce ne relaxeaza. Ca si alte droguri, cofeina din ceai, cafea sau din alte bauturi racoritoare cum ar fi Coca-Cola, nicotina din tigari sau alcoolul din vin si bere sunt substante care modifica functionarea normala a organismului. Folosite cumpatat, aceste droguri sunt relativ inofensive si perfect legale. Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substante ca heroina si cocaina, fac parte din aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceste droguri pot ucide.

In afara de alcool si tutun, drogurile se impart in 6 categorii.

1) opiaceele – opium, morfina, heroina
2) depresoare-hipnotice – barbiturice
3) stimulente – cocaina, amfetamina
4) halucinogene – mescalina, LSD- acid lysergic dietilamid
5) canabis – sursa pentru marijuana si hasis
6) inhalanti


Amfetaminele

Aceste medicamente fabricate in laborator, sunt denumite “excitante”. Cei care le folosesc se simt energici si alerti deoarece sunt accelerate reactiile chimice ale organismului, producand energie. La inceput erau folosite ca tablete pentru slabit. Problema este ca, de multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza pentru a se simti din nou energic.

Cocaina

Un alcaloid este o substanta bazica azotata (formata in plante sau sintetizata artificial), toxica, cu diferite actiuni farmacodinamice (ex: morfina, opiul, nicotina, cofeina, atropina, chinina, cocaina etc.). In doze mici, au efect terapeutic, iar in cantitati mari provoaca intoxicatii grave.
Cocaina este o substanta naturala (un alcaloid) extrasa din frunzele unei plante originare din Ameica de Sud, numita arborele de coca.

Cocaina este un stimulent. Un stimulent imita procesul prin care adrenalina eliberata in situatii stresante creste ritmul batailor inimii. Stimulentele produc un raspuns similar, dar mai puternic, prin cresterea nivelului neurotransmitatorilor dopamina si norepinephina din creier.
Stimulentele actioneaza asupra sistemului limbic, un grup de structuri celulare in centrul creierului, care recompenseaza comportamentele benefice supravietuirii speciei. Aceste comportamente – actul sexual, hranitul, hidratarea – sunt insotite in mod normal de senzatii positive, provocate de nivelul marit al dopaminei in sistemul limbic. Stimulentele produc o senzatie mai potenta si euforica, crescand nemijlocit dopamina din sistemul limbic. Lipsa apetitului, din cauza amfetaminelor, provine din manipularea acestui sistem de recompense a creierului: creierul nu mai are nevoie de mancare pentru a creste nivelul dopaminei deoarece deja drogul creste nivelul dopaminei si induce starea de euforie dorita.

Tipuri de stimulente: cocaina, amfetamina, nicotina, cofeina etc.

Cocaina este un alcaloid obtinut din frunzele plantei de coca, folosite la inceput in medicina ca anestezic local. Nativii americani din impetiul Inca mestecau frunze de coca pentru a obtine senzatii de euforie, de stimulare si alertare. Drogul a fost izolat pentru prima data in 1855 si a fost folosit in chirurgii minore. In present este folosita lidocaina drept anestezic local.

Arborele de coca – Arbust ce se dezvolta la temperaturi de 18-25 grade, creste pana la 1-2 m, in America de Sud. In present sunt cultivate 400.000-500.000 ha.

Mod de prezentare al cocainei

- Pudra cristalina alba cunoscuta pe strada sub numele de snow, sub forma de amestec cu alte substante pentru a atinge o puritate de 10-30%.

Moduri de administrare

- “sniffing” – prizare cu ajutorul unui pai
- “crack” – fumata in forma concentrata
- “speed ball” – injectabila sub forma de solutie ori in amestec cu heroina sau morfinice
- “free basing” – amestecarea cocainai cu un solvent sau alcool, incalzirea amestecului si inhalarea vaporilor degajati (Pericol de explozie!)
- pasta sau basuco – fumata in tarile producatoare in amestec cu marijuana.


Efecte


Cautate

· excitant care inlatura efectele oboselii
· dupa prizare (la 20 de minute) – euforie, incredere in sine, multumire, impresia unei capacitati marite a functiei intelectuale
· injectare (la 20 de secunde) – euforie

Nefaste

Termen scurt
· agitatie, instabilitate, tulburari de judecata, de comportament (transpiratii, dilatarea pupilelor)
· la doze puternice – convulsii, paranoia, psihoze, pierderea greutatii, greturi
· dependenta psihica se instaleaza rapid

Termen lung
· perforatii ale mucoasei nazale, eczeme in jurul narilor


Depistarea consumatorului

· Cel care prizeaza are nasul rosu afectat de cuperoza si eventual cu eczeme
· Cei care se injecteaza au urme de intepaturi ca heroinomanii
· Se pierde in greutate, fata este pala, ameteli, stari de voma, excitabilitate, halucinatii paranoice.



De ce o faci?

Un motiv comun al consumului de droguri este folosirea lor ca “lubrifiant social”, de la o conversatie la o ceasca de cafea, la o noapte petrecuta intr-un bar. Drogurile ii ajuta pe cei care le consuma sa fie mai relaxati, deschisi, prietenosi, vorbareti si sociabili. Un alt motiv al consumului de droguri este faptul ca acestea par sa confere o usurare temporara, un fel de evadare pentru o perioada de timp.
Oamenii incearca sa se detaseze de o intreaga serie de probleme: stres, bani, griji, prea multa sau prea putina munca, familii si prietenii destramate, etc. Unele persoane, insa, extind aceasta idee si incearca sa se detaseze de tot de lumea reala. Ele nu se pot lupta cu viata si consuma droguri pentru a experimenta si a-si crea o lume fantezista alternativa.
Un alt motiv pentru care oamenii consuma droguri este reprezentat de presiunea exercitata in cadrul unui grup. O persoana ia droguri pentru ca si prietenii sau colegii din anturajul acesteia fac acest lucru.