I.Schechter
Lapte și miere
Carte israeliană de citire
Editura Hasefer, București, 2006

Până să te prinzi unde stai cu indexul banilor românești, de-a lungul timpului și de după revoluție, să zicem, uitându-te la prețul cărții în lei sau roni, te cultivi cu bogatul și inepuizabilul umor sarcastic al unicului prozator în poante de balerină, I. Schechter! “Nu există comedie în viața publică, în Knesset, în guvern fără muză? Oare un afon nu poate cânta o romanță?”-se întreabă autorul?
Ce se face un umorist de talia lui Schechter când nu e înțeles?
Vă spun eu se mută pe o insulă.Care insulă?
Israelul, desigur! Seamănă cu o insulă …în mijlocul arabilor! Aici nu presupune ce s-a întîmplat sau se va întâmpla, constată pe toate undele receptivității sale că nu mai e nimic de corectat în țara care curge “laptele și mierea” cu puțină fiere, ca la ea acasă! Pur și simplu se întreabă umoristul: Lama, Lamaaaaaaa?( de ce,de ceeeeeeeee?), și asta în fiecare numar al “Ultimei ore”-Tel Aviv! La început dadea și altora microfonul lăsându-i să-și de-a cu părerea! Dar văzând câtă incultură politică se produce la nivel național, le-a smuls microfonul, telefonul, carnetul de notițe, tot, mai mult, a deventi și poet , număr de număr în "Orient Expres" iar ca să ajungi tu, ca poet trebuie sa stai la rând, să scrii din ani în paști ca să nu te epuizez cumva! Până și pe Condoleezza Rice de la Externele americane a pus-o la punct ! Cică nu știe ce înseamnă să fii :”colorat”!
El știe mai bine ce înseamnă ura de rasă și chiar o explică foarte clar folosind litere negre și albe! Cel mai mult mi-a plăcut :”când te-ai născut erai roz” sau povestea cu ” evu mediu". Să te pozezi cu spatele la castelele medievale unde evreii au fost desconsiderați, uciși, e o idee bună pentru noi! Turistul umorist le face pe toate! E milionar de cuvinte întoarse precum paltonul care mi l-a facut maica-mea din paltonul ei, însă pe dos. E mereu câștigator pe spațiile povestirilor sale, mereu te educă cînd nu e prea tîrziu să mai acumulezi ultimile știri, legate ce muncitorii străini, dezvăluirile din presă legate de salariile uriașe ale cîtorva, ce mai, să le moară capra cu brânză și lapte, să li usuce mâna care fură, să le usuce ce au în față …violatorilor, să moară de ciudă tot poeții că nu pun punct și virgulă după fiecare vers în proză albă, etc . Umoristul e atât de actual, pamfletar acid și chițibușar încât speră într-o lume perfectă, chiar numai a sa?! Merge mai departe, prelungind umorul israelian, diagonal și absurd al lui Ephraim Kishon (z”l) de” ole hadaș”(nou venit) într-o Elveție irezistibilă având doar (asigurare) “bituah leumi”, supraviețuind calamităților naturale și omenești, sperând să preia puterea cuvintelor chiar și ultimul cuvânt … redându-l pe pământul israelian sub forma unui izvor inepuizabil al limbii române, cu sensurile literare, doar regăsite, oarecum și în cărțile lui Adam Simantov (z”l)!”Sfârșit de săptămână la Casa Vernescu”, de exemplu e o povestire delicioasă.”Păcat că românii n-au amenajat un cazinou chiar la aeroport-să nu mai fim nevoiți să pierdem o jumătate de ceas până în centrul orașului”-zice autorul.Pe vremea mea a fost sediul Uniunii Scriitorilor, m-am deplasat odată acolo în drum spre Neptun, invitată la “Întâlnirea scriitorilor de pretutindeni”. Între timp am auzit că s-a transformat în Cazino! Autorul e bine informat, cutreieră și se implică. Umoristul s-a deplasat personal acolo. Nu-l întreb dacă a reuși să-și plătească cotizația la U.S. că, doar automat dacă e aici e și dincolo, scrie în contractul asociației noastre, care asociație nu mai țin minte, că sunt o mulțime “cîtă frunză și iarbă!”Dar să cităm un fragment, povestirea sa de la pag. 61 :” Eu sper să câștig la cazinou și să restitui toți banii pe care i-am furat cu sudoarea frunții. Am promis chiar să înapoiez toți banii de zestre pe care i-am luat de la cele cinci domnișoare cărora le-am jurat dragoste eternă. Dar merge greu. Nu știu de ce naiba merge atât de greu.O fi de vină epoca, politica guvernului care nu încurajează pariurile la cazinouri sau religia. Știți doar religia noastră spune să te bizui numai pe Dumnezeu, nu pe iuțeala ta de mână. Văd însă că bunul Dumnezeu nu-mi dă o mână de ajutor și am pierdut până acum o sumă echivalentă cu bugetul pentru asistența socială. Poate că dacă ar exista și la noi, în Israel, care e o Þară Sfântă, un cazinou care în mod automat ar fi și el Sfânt, aș cîștiga. Dar vezi că guvernele noastre păcătoase nu acceptă deschiderea de cazinouri și ne lasă să pierdem banii pe care nu-i avem la cazinourile creștine, musulmane, și budhiste. Cu alte cuvinte, noi avem pierderi din cauză că guvernele noastre nu respectă religia iudaică.”
Cartea umoristului este un studiu pertinent, chiar dureros …de vesel despre oameni și mentalități văzute prin luneta comică a a lui Mircea Crișan!
Cartea are 160 de pagini de umor, te poți descoperi prin mulțimea personajelor ironizați de autor:
“lumea în care trăim , fericit cu internetul, câțiva pași pe glob, numai evreu să nu fii, să fim sănătoși …? Confuzii clare, povestiri mincinoase, cu excepția ziariștilor toți evreii sunt ziariști,”e.t.c.

După ce citești cartea îți dai seama că nu ai “unde pune sentimentele”. Cred însă că umoristul s-a grăbit! Pot fi puse în bibliotecă! Merită chiar recitite!

bianca marcovici
articolul a apărut și la Ultima oră-Tel Aviv, 27.07.2007
și în site-ul
http://www.romanialibera.com