Henri (Henri) Farman
(1874 – 1958)
Născut la 26 mai 1874 la Paris, F. este fiul unui reputat ziarist englez. Urmându-și primul impuls, F. a urmat școala de Belle-Arte din Paris, cu intenția de a deveni pictor. Brusc, în 1890, a renunțat la artă în favoarea ciclismului, devenind chiar un campion în acest sport. De la micul vehicul cu două roți, F. a trecut, la cumpăna dintre secole, la automobil, obținând și în acest sport nou rezultate remarcabile. Din păcate, un accident, care îl obligă la o lungă refacere, îl face să renunțe la competițiile pe șosea, orientându-se către mecanică, iar mai tărziu către noile realizări ale tehnicii. Firesc, a dorit să cunoască și cea mai nouă realizare, avionul. A cumpărat un avion biplan, cu elice propulsoare, realizat de către Gabriel Voisin (v.), pe care l-a numit Voisin-Farman 1 și cu care a efectuat primul zbor în septembrie 1907. Imediat s-a văzut abilitatea sa și în acest domeniu, reușind să rămână în aer mai mult decât ar fi prevăzut constructorul aeronavei. A obținut și un record de distanță (771 m) la 26 octombrie 1907. Nemulțumit de performanțele mașinii, F. i-a adus unele modificări: a redus suprafața ampenajului, a adăugat eleroane la planurile principale pe care le-a montat în unghi diedru; a a schimbat și numele aparatului: Voisin-Farman 1 bis. La 13 ianuarie 1908, F. a reușit să acopere în zbor un circuit de un kilometru, obținând un premiu de 2000 ₤, performanța lui fiind menționată (cu unele exagerări) de ziarul Times din 14 ian. 1908. În același an, la 29 mai, F. a realizat primul zbor cu pasager din Europa, avându-l la bord pe Ernest Archderacon. Supărat pe Voisin, care a refuzat să îi vândă un al doilea avion, F. a înființat (1909) propria sa fabrică de avioane la Buc, lângă Versailles, iar primul avion construit aici s-a numit Type III. 1911 este anul în care F. a înființat, la Toussus-le-Noble prima școală de pilotaj fără vizibilitate din lume. În 1912, frații Henry, Maurice (v.) și Richard (v.) s-au asociat pentru a construi împreună aeronave, fabrica fiind situată la Boulogne-sur-Seine. Avionul produs de ei, începând cu 1914, a fost faimosul Farman F-40 “Horace”, un biplan cu elice propulsoare care s-a aflat în dotarea mai multor armate, printre care și cea a României, folosit fiind pe fronturile primului Război Mondial. Piloții români (printre care s-au remarcat Mircea Zorileanu, Nae Ionescu “Mitralieră” sau Vasile Niculescu “Popa” l-au folosit pentru misiuni de recunoaștere, reglaje de artilerie și bombardament ușor. Poate cea mai importantă misiune a unui F-40 în culori românești a fost aceea de la 24 noiembrie 1918, când Vasile Niculescu și Ion Precup au transportat de la Bârlad la Blaj mesajul unioniștilor din România către frații lor din Transilvania. La ceeași uzină au mai fost concepute și produse și alte tipuri de avioane și hidroavioane de luptă, printre care și bombardierul Farman , pe care l-a folosit și armata română. După război, în 1919, frații Farman au înființat o linie aeriană, una dintre primele din lume deschise pentru public. Unul dintre avioanele folosite de această companie a fost Farman-Goliath. După o activitate deosebit de bogată, în 1936 a decis să renunțe la aviație, singura lui legătură cu aceasta rămânând funcția onorifică de președinte al Asociației Prietenilor Muzeului Aerului. În 1937, F. a cerut (și obținut) să fie naturalizat cetățean francez, trecând la grafia “Henri”. F. a murit la Paris, la 18 iulie 1958, având la rever panglica de Cavaler al Legiunii de Onoare.