agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-04-18 | |
Anul IV, Nr. 875, Vineri, 13 februarie 2004, ziarul INDEPENDENT
„Nu mă interesează cititorii” interviu cu poetul Paul Daian Poetul Paul Daian este prezența cea mai decorativă a „Târgului Gaudeamus - Carte de Învățătură”. Strigând în gura mare printre vizitatori, cu mustața și barbișonul vopsite, cu o veche trompetă în mână și un cocoș pe pălărie, Paul Daian este gazda și mascota târgului. De curând, Paul Daian și-a lansat un nou volum de versuri, „Liderul zidit în lapte”. - Domnule Paul Daian, sunteți un poet, dar și un personaj original. Cum v-ați descrie în câteva cuvinte? - Ca să fiu corect și în spiritul gazetei pe care o reprezinți, sunt un om independent, trăiesc și scriu independent și îmi aleg întotdeauna locul unde vreau să ajung. - Cum vă percepe lumea nonconformismul dumneavoastră? - Nu mă interesează. Sunt așa cum vreau eu să fiu, pentru că nu am bani să pot fi altfel. Dacă aș avea foarte mulți bani, mi-aș cumpăra o limuzină, în loc de cocoș aș avea un papagal de 10.000 de dolari și în loc de trompetă, un trombon de aur. - De ce ați ales imaginea de mascotă a unui târg de carte? - Pentru că asta este structura mea. Dacă vrei să vezi interiorul unui om, îi faci o radiografie, dacă nu, îl pui să se îmbrace. Apoi, sunt poet, iar lumea cărților este fascinantă. - Este acesta un mod de a vă promova? - Eu nu am nevoie de promovare. Poezia adevărată sau eu nu avem nevoie de așa ceva. Înfățișarea mea nu adaugă valoare, ci dimpotrivă, o micșorează. - Și nu vă deranjează să fiți perceput așa? În ce relații sunteți cu cititorii dumneavoastră? - Nu. Nu mă interesează nici publicul, nici cititorii. - Dar poezia, pentru cine o faceți? - În primul rând, pentru mine. Dacă ajunge și la cititori, începe să mă intereseze, cât de cât. Însă, de la bun început, cititorii n-au importanță pentru mine. - Ce i-ați spune cuiva, care nu înțelege modul dumneavoastră de exprimare și vă etichetează ca fiind...nebun? - I-aș răspunde: „Da, domnule, aveți dreptate. Sunt nebun. Fiți milos și dați-mi o sumă de bani să-mi cumpăr diazepam, ca să mă tratez”. Să mă lase așa cum sunt, pentru că și eu, dacă îl privesc cu atenție, îl pot considera, ori nebun, ori prost sau mediocru. N-am să-ndrăznesc niciodată să-i spun așa ceva, decât atunci când mă va călca pe trompetă sau îmi va călca cocoșul pe coadă. Așa că-l las în pace. Există un proverb chinezesc extraordinar de frumos: „Dacă nu crezi în zei, dă-le pace”. interviu realizat de Gabriel Dragnea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate