Gammelfleischparty – Serată de carne stricată

Fraze se pot descompune în propoziții. Propoziții în cuvinte. Acestea – stând chiar singur – pot spune de multe ori mai mult decât fraze complicate și propoziții însemnate. Asociația pentru Limba Germană alege la fiecare sfârșit de an cuvântul anului, adică cuvântul care a marcat cel mai mult discursul oficial. Anul trecut primul loc a fost ocupat de expresia Klimakatastrophe – Catastrofă de climă.

Anul acesta primele trei locuri au fost ocupate de următoarele cuvinte: 3.) Datenklau – Furt de date, 2.) verzockt – păcălit în speculații, 1.) Finanzkrise – criză financiară. Explicații la această alegere sunt evident de prisos. Toți, noi în Germania ca și voi în România, simțim într-o măsură oarecare urmările efectelor sociale ale fenomenelor denumite de aceste cuvinte. Ziarul DONAUKURIER din Ingolstadt scrie că juriul a ales din 4000 de cuvinte, comunicând că nu este vorba de o frecventare a cuvintelor, ci de o cronică lingvistică a anului care se apropie de sfârșit.

Și austriecii au ales cuvântul anului. Limba este aceeași, dar abordarea valorică a problemei pare a fi totuși alta. Institutul de Germanistică din Graz se ocupă de această alegere. Efectul emoțional are la austrieci o importanță mai mare decât implicația socială a cuvântului. Podiumul câștigătorilor a fost cucerit de 3.) Wachteleierkoalition – coaliție de ouă de prepeliță 2.) Krocha - Krocha 1.) Lebensmensch – om de viață. O coaliție de ouă de prepeliță nu e altceva decât o expresie folosită în campania electorală din Austria și ce vrea să ne spună nu e greu de ghicit dacă ne gândim la mărimea unei prepelițe. Krocha este o mișcare de tineret cu accent cultural care se caracterizează printr-o limbă originală. Fapt îmbucurător. Oameni de viață trăiesc din fericire peste tot. Dar Lebensmensch se referă în această listă austriacă la expresia cu care un prieten politic l-a caracterizat – cu o limbă înăbușită în lacrimi – pe populistul de dreapta Jörg Haider, murit într-un accident de circulație. O alegere mai puțin îmbucurătoare.
.
Și Gammelfleischparty – Serată de carne stricată? Serată? Da de unde. Am folosit un dicționar german-român din anul 1957. Party (substantivele în germana se scriu cu litere mari) strălucește prin absență. Nici nu știu dacă cuvântul party fusese pe atunci deja adoptat de limba germană, el provenind din engleza. Azi îl găsim în orice dicționar german, stând pentru petrecere sau chef. Tot așa de la sine înțeles îl folosesc și românii.

Cine crede acum că vorbim de o party la care s-a servit carne stricată, se înșeală amarnic. Editura Langenscheidt din München a organizat și ea un concurs pentru „cuvântul de tineret al anului”. Gammelfleischparty a câștigat detașat. Gammelfleisch este o carne stricată și nemții s-au bucurat în ultimul timp de mai multe scandaluri nu prea apetisante cu carne stricată. Cu toate că toți indicatorii arată acum într-adevăr către un fenomen criminalistic, jargonul juvenil crede cu totul altceva. O party de carne stricată este pur și simplu doar o serată, petrecere sau chef a „tinerilor” mai în vârstă de ... 30 de ani.

Rezultatul concursului a stârnit unele iritații. S-a scris despre jignire, prost gust, conflict între generații etc. Hendrik Werner a fost membru al juriului care a ales cuvântul de tineret al anului 2008. El vorbește în ziarul DIE WELT despre o amalgamare verbală a scandalului de carne stricată cu iluzia postpubertară a tinereții. Așa e! Poate ar trebui să ne înarmăm cu o oarecare „ușurătate insuportabilă a ființei” (Milan Kundera) când ne ocupăm cu unghiurile de vedere ale „tinegerilor”.