agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-12-11 | |
La sfârșitul lunii octombrie, după o pauză de vreo zece ani, în Republica Moldova a avut loc Festivalul Național al Epigramei Românești cu genericul „Donici – cuib de-nțelepciune” și consacrat jubileului de 200 de ani de la nașterea lui Alecu Donici. Festivalul s-a desfășurat la Casa-Muzeu Donici, din satul de baștină al fabulistului, apoi la Chișinău, în Sala Mare a Uniunii Scriitorilor. Apropo, astfel de festivaluri au mai avut loc, dar în plan local.
Ediția a doua s-a desfășurat sub patronatul Uniunii Scriitorilor și cu concursul nemijlocit al acad. Mihai Cimpoi, președinte al USM și a unei echipe de epigramiști, printre care directorul executiv al festivalului Gheorghe Bâlici, funcționar al Primăriei și Ion Diviza, președinte al Asociației Epigramiștilor din Moldova. Concomitent, în holul Uniunii, a avut loc o expoziție de caricatură a Margaretei Chițcatîi, care a fost înalt apreciată de către cei prezenți. S-a remarcat că autoarea nu scrie comentarii sub caricaturi. „Este o epigramă plastică. Fiecare desen e o alegorie, o fabulă, iar imaginea are un impact direct. Este o cultură vizuală”, a menționat epigramistul Mihai Sălcuțan, președintele Cenaclului de satiră „Ion Caraion” din Buzău (România). La concursul cu tema „Animalele lui Donici” și-au dat concursul 77 de epigramiști din România și o epigramistă din Statele Unite. „Epigramiștii din Basarabia nu au participat la concurs, pentru că așa s-a convenit – să nu ne premiem noi pe noi. Ai noștri primesc premii în Þară”, a remarcat Gheorghe Bâlici. După recitalul de epigrame, Mihai Cimpoi, președintele juriului, moderator al acestei manifestări culturale, a înmânat premiile următorilor învingători: Premiul I a fost acordat Constanței Apostol (Galați) și lui Mihai Moleșag (Tulcea), premiul II – lui George Petroni (Iași). Două premii III au fost expediate lui Nicolae Bunduri (Brașov) și lui Vasile Til Blidaru (Buzău), care n-au putut veni la festivitate. De mențiunile juriului s-au bucurat epigramiștii Vasile Plăcintă din Galați (originar din Slobozia Mare, Cahul), Alexandru Hanganu (Brăila) și Dan Căpruciu (Galați). De un premiu special s-a învrednicit Elis Râpeanu (București). Lui Viorel Petrăreanu (Buzău) i s-a acordat premiul pentru susținerea manifestărilor dedicate epigramei. Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova i-a fost oferit lui George Corbu, președinte al Uniunii Epigramiștilor din România, pentru activitate epigramistică și organizatorică. Premiul și medalia Teatrului Satiricus „Ion Luca Caragiale” i-a revenit lui Mihai Sălcuțan (Buzău). Lui Emil Ianuș din Suceava i s-a decernat medalia jubiliară „Alecu Donici – 200 de ani de la naștere”. Mihai Cimpoi, președintele USM și Ioan Toderașcu din Vaslui s-au ales cu câte o butelcă de vin de elită și gutui, din partea lui Tudor Tătaru, directorul artistic al Asociației „Buciumul”, ansamblul căruia a evoluat cu succes în cadrul festivalului. Premiul special pentru cea mai bună epigramă scrisă de un spectator – 100 de lei - i-a revenit lui Vasile Pascaru din Chișinău. La festival au mai participat: Victor Macarevici, București (originar din Chirutnea, Cahul), Viorel Dinescu (Galați), Efim Tarlapan (Cluj-Napoca), Ion Berghia (Iași), Teodor Popovici, unul dintre sponsorii festivalului, Nicolae Dabija, Ion Cuzuioc, Ion Diordiev, Grigore Puică, Martin-Alexeev Loghin (Chișinău), Ion Ciobanu (Costești, Râșcani), Grigore Drăgan (Nisporeni) ș.a. La finele manifestării epigramiștii au vizitat zona de odihnă de lângă lacul din Costești (Ialoveni), unde au servit cu poftă o ciorbă fierbinte de pește, crap prăjit cu mămăliguță și un pahar de vin bun moldovenesc. În continuare vă propun o selecție din epigramele trimise la concurs: OLE, TORERO În ambianța lor toridă Se lupt cu tauri-n coridă Latini cum suntem, drept ecou Și noi, pe-aici, cu câte-un bou! LA UN DINEU (minifabulă) Am remarcat întâi de toate Că printre feluri de bucate Erau pe masă doi purcei, Dar mult mai mulți în jurul ei! Constanța APOSTOL, Galați ÎN PARLAMENTUL ANIMALELOR Toți acei ce dau cu gura, Vulpi, hiene, lupi sau miei, Cum se schimbă conjunctura, Schimbă blănile-ntre ei! LA TEMA „ANIMALELE LUI DONICI”, ORGANIZATORUL A SUGERAT ȘI „POLOBOCUL” Moldoveanul veritabil Ce în crâșmă-și află locul, Ca să pară transportabil, Călărește polobocul. Mihai MOLEȘAG, Tulcea GIRAFA Deși nu-s o fire credulă, Ba sunt chiar la polul opus, Aud despre ea că-i fudulă: Prea umblă cu capul pe sus! PURICELE Mulți îl ponegresc și-l spurcă, Alții-l iau peste picior, Dar, cu toate astea, jur că Este foarte săritor. George PETRONE, Iași CREDINÞA UNOR MUȘTE Visăm o lume cu mulți boi Dispuși să treacă la corvoadă, Iar pe spinarea lor, în roi Să n-avem parte de vreo... coadă! MUȘTELE DIN PIAÞA MOLDOVENEASCÃ La voi îmbătrânim, e logic, Că bunii oameni nu ucid, Aveți un spațiu ecologic Și cel mai scump insecticid. Vasile TIL BLIDARU, Buzău „MUSCA LA ARAT” Musca, tare ca o stâncă Și cu forță cât un cal, A trasat o brazdă-adâncă Pe obrazul liberal. „DOUÃ POLOBOACE” Unu-i gol și altul plin (Plin cu cel mai nobil vin). Nu sunt demn de Păstorel, Dacă nu le fac la fel. Nicolae BUNDURI, Brașov CÂINELE Precum un câine credincios, În patru labe l-a slujit Și azi, când șeful fu dat jos, Îl latră cel mai îndârjit. SOARTA LEULUI Zace Leul îngropat, Plâns precum sunt plânși eroii; Pe mormântu-i afânat, Joacă hora euroii. Elis RÂPEANU, București FURNICA În familie furnica Socotesc că e mămica, Trântorii, susținătorii Sunt tăticul, frățiorii... Ioan POP, Cluj-Napoca GREIERUL MANELIST... Vine iarna, bine-mi pare, C-o să stau la închisoare Și nu mai plătesc căldura... Ura! Ura! Ura! Ura! Nic PETRESCU, Pitești ROMÂNIA ȘI MOLDOVA De-i unirea o nălucă, Când ne zbatem în nevoi, Racul, broasca și o știucă, Sunt și astăzi printre noi. Ioan MARINESCU-PUIU, Cluj-Napoca MÃGARUL ȘI ZEBRA Un măgar s-a însurat Cu o zebră, haimanaua, Și se chinuiește-n pat Să-i dezbrace pijamaua. Vasile PLÃCINTÃ, Galați ILUMINATUL PUBLIC DIN CHIȘINÃU În bezna nopților de smoală Zicea, cântând, un licurici Pe străzile din capitală Că el e... lampa lui Ilici! Emil IANUȘ, Horodnicul de Sus, Suceava ÎNDÃRÃTNICIE Bălți, Soroca sau Bugeac Vor rămâne o nălucă, Dacă de-ntregire trag... Racul, broasca și o știucă! Valentin GROZA, Târgu-Jiu MUSCA Dând liber frâu dovezii, Și nu vi-i cu bănat, Pe jugul țării, vezi-i, Cam mulți s-au cocoțat. Ioan MICLESCU, Câmpina AZI ÎN ÞARÃ Ogoarele nu se mai ară Că toți țăranii-s duși din sat, Nădejdea-i ca din primăvară Să meargă musca la arat. Eugen ALBU, Cluj-Napoca „GÂȘTELE” Când opere cu pana lor s-au scris Mai până apăru tipăritura, Ca niște gâsculițe-apoi și-au zis Că ele-au inventat literatura! Eugen POP, Cluj-Napoca DEPUTATA MONA MUSCÃ A COLABORAT CU TEMUTA SECURITATE Când musca bâzâie a sfadă Și zboară-ntr-un zig-zag ciudat, E un semnal – fără tăgadă – Că-n Cameră-i ceva stricat. Nicolae NICOLAE, Caransebeș ALBINA ȘI OMIDA Șopti albina într-o vară, Să înțeleagă și omida: Adeseori o floare rară, Nu-ți dă nectar cât pălămida... Nichi URSEI, Râmnicu-Vâlcea GREIERUL LUI DONICI Într-o vreme ce se strică Și lipsit de ajutoare, E un cântăreț pe care Febra foamei îl... furnică. Valerian LICÃ, București DIFERENÞÃ De-mi ador enorm iubita, E din suflet nu din creieri, Că amor cu „țârâita” Nu-ntâlnești decât la greieri. Alexandru HANGANU, Brăila VETERINARUL Expert, c-o mină acră, Trata întreg șeptelul: Doi porci, trei oi și mielul, Plus o cățea... de soacră! Viorica VOICESCU, SUA CA ÎN CODRU Cântase minunat privighetoarea Și multe păsărele cu mult har, Dar premiul l-a luat ciocănitoarea. (Concursul arbitrat de un măgar.) Mircea DINESCU, Ploiești „DOSARIADA” ANIMALELOR Leul a chemat Măgarul Și cu-n răget l-a somat: „Vreau să-mi publicați dosarul... Însă după ce-i „curat”!” Ionel IACOB-BENCEI, Timișoara SOLUÞIE DE COMPROMIS Greierașul, nemâncat, Când văzu că nu-i a bună, Cu furnica s-a-nsurat Și-ajuns să-i cânte-n... strună. Mihai SÃLCUÞAN, Buzău LA REVOLUÞIE (Cu gândul la „Musca” de Alecu Donici) E o realitate crudă, Când sunt prefaceri de adus: Poporul este cel ce-asudă, Dar fruntea și-o șterg cei de „sus”. Vasile LARCO, Iași CA LA DONICI Unirea va să se producă, Desigur, nu-ntr-un timp record, Ci când cădea-vor de acord Tot racul, broasca și o știucă!... George CORBU, București VULPEA ȘI CORBUL Amândoi sunt prea sătui, Fabulei schimbând finalul: Vulpea-i lasă hoituri lui, Corbu-i lasă cașcavalul... Florina DINESCU, Ploiești STÃPÂNUL ȘI MÃGARUL NEPUTINCIOS Văzând cum își lovea „Căluțul” său, cu parul, Șocat de-așa ceva, Mi-am zis, în gând: Măgarul! Ioan TODERAȘCU, Vaslui PERFORMANÞÃ O muscă a pornit în zbor Dorind să are pe-un ogor. Și a arat, o zi-lumină, Cu un tractor fără benzină... Alexandru MISIUGA, Bistrița ALUZIE PENTRU UN PREȘEDINTE Marinar de meserie, Zilnic „frige-o” baterie, Și-ntr-un an cam asta face: Vin cât... două poloboace! Ion GROSU, Galați GREIERUL ȘI FURNICA De ce ne-am mira noi oare? Nea Alecu e prezent; Tot Furnici sunt pe ogoare... Greierii... în Parlament! Arcadie CHIRȘBAUM, Făget AUTORITÃÞILE DE LA CHIȘINÃU SUNT DIVIZATE Știuca, Broasca și cu Racu’, Chiar de-i clipul de-nainte, Până când nu dau de dracu’ Tot nu se învață minte. Vasile DARIE, Iași HAR De vrei să afli ce e harul, Știind că ai ceva aparte, Nu întreba nicicând măgarul, Când el îl are-n altă parte! Vlad CERNEA JERCA, Timișoara VULPEA DESPRE ȘEFUL EI Nu mă bate, nu mă ceartă, Și m-apreciază mult, C-a văzut cu câtă artă, Mă prefac că îl ascult. Mihai DANIELESCU, Ploiești „MUSCA” DE AL. DONICI Civilizați, și bou și plug, Sunt strâns legați tot cu un jug. Și după secoli, azi, constat: Vin muște, roi, de la arat! Ioan ȘIMAN, Baia Mare COALIÞIE DE SUCCES Racul înapoi apucă, Trage-n față biata știucă, Broasca „oac”-ărând tot saltă Și-apoi toți... o lasă baltă. Lucian MÃNÃILESCU, Buzău ALEȘII NOȘTRI Doi distinși parlamentari Reciproc se fac măgari. Eu, de față, tac chitic: Nu-i frumos să-i contrazic! Ioan FRENÞESCU, Iași NOI TEME PENTRU FABULIȘTI Noi toți, epigramiști sardonici, Avem acum un stimulent, Căci... animalele lui Donici Au nimerit în Parlament! Eugen DEUTSCH, Iași ALBINA Nu cunoaște bucuria Și-ale vieții giuvaere: O apucă hărnicia Chiar în luna ei de miere. Olimpiu RADU, București ÎN FAÞA ISPITEI Ochii lui căprui și triști, Când se duce la nudiști, Au tendința ca să crească, Concurând cu cei de broască. Corneliu COSTÃCHESCU, București CÂRTIÞA EVAZIONISTÃ O cârtiță de pe-o colină, Lucrând dosită prin cotloane, Nu vrea să-și scoată la lumină, Afacerile subterane! Nicușor CONSTANTINESCU, București PATENTUL CUCULUI Dacă-n casă și grădină, Alte păsări au scos pui, Numai cucul e de vină Că le-a dat... patentul lui. Gh. POPESCU-GER, București ACTUALIZARE Racul, broasca și cu știuca, Neputând a se decide Cum să-și ordoneze munca, Astăzi și-au făcut partide! Lucian PERÞA, Vișeul de Sus, Maramureș DUPÃ UN VEAC ȘI JUMÃTATE Racul, broasca și o știucă N-au de gând ca să ne ducă La unire niciodată! Să-l chemăm pe Moș Ion Roată? Gheorghe CULICOVSCHI, Buzău |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate