agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-09 | |
Joseph Freiherr de Eichendorff
*10.03.1788, Castelul Lubowitz (Silezia de Sus), †26.11.1857, Neiße (Germania) În istoria literaturii Joseph de Eichendorff trece drept un poet important al romanticii germane. Versurile sale sunt simple și pline de muzicalitate, fără o problematică adâncă, mântuite de natură și de o duioșie religioasă. Multe din ele au fost puse pe note. Joseph de Eichendorff vine din împrejurări aristocrato-catolice. Părintele său a fost ofițer prusiac. Tânărul absolvă gimnaziul la Breslau/Wroclaw (azi Polonia) și începe acolo un studiu de drept și filozofie, pe care îl continuă la Halle. În anul 1810 își termină studiul la Viena. După o perioadă de activități administrative pe o moșie și stagiul militar, se căsătorește la 7 aprilie 1815 cu Luise de Larisch. În același an este recrutat pentru serviciul de război. Exact trei luni după nunta sa participă la ocuparea Parisului. (După înfrângerea lui Napoleon la Waterloo.) În 1816 intră în serviciul de stat și devine în septembrie 1824 membru în guvernul Prusiei de Est de la Königsberg/Kaliningrad (azi Rusia). În anii 1831-1844 lucrează la departamentul pentru școli și biserici catolice în cadrul ministerului cultelor din Berlin. După aceea se retrage din viața profesională. Joseph de Eichendorf a avut legături cu literați renumiți ai timpului său: Achim de Arnim, Clemens Brentano, Dorothea și Friedrich Schlegel, Theodor Körner. Bibliografie (extrase): Ahnung und Gegenwart - Presimțire și prezent (Roman, 1815), Aus dem Leben eines Taugenichts und Das Marmorbild - Din viața unui pierde-vară și Tabloul de marmură (Nuvele, 1826), Die Freier – Pețitorii (Comedie, 1833), Gedichte - Poezii (1837), Über die ethische und religiöse Bedeutung der neueren romantischen Poesie in Deutschland – Despre importanța etică și religioasă a poeziei romantice mai noi în Germania (Studiu, 1847), Geschichte der poetischen Literatur Deutschlands – Istoria literaturii poetice a Germaniei (1857). Frühlingsdämmerung In der stillen Pracht, in allen frischen Büschen und Bäumen flüsterts wie Träumen die ganze Nacht. Denn über den mondbeglänzten Ländern mit langen weißen Gewändern ziehen die schlanken Wolkenfraun, wie geheime Gedanken, senden von den Felsenwänden hinab die behenden Frühlingsgesellen, die hellen Waldquellen, die's unten bestellen den duftigen Tiefen, die gerne noch schliefen. Nun wiegen und neigen in ahnendem Schweigen sich alle so eigen mit Ähren und Zweigen, erzählens den Winden, die durch die blühenden Linden vorüber den grasenden Rehen säuselnd über die Seen gehen, daß die Nixen verschlafen auftauchen und fragen, was sie so lieblich hauchen – wer mag es wohl sagen? [aus Will Vesper: Ernte aus acht Jahrhunderten deutscher Lyrik, Wilhelm Langewiesche-Brandt-Verlag, Ebenhausen bei München, 1923] Amurg de primăvară În splendoarea liniștită, în arborii și arbuștii proaspeți umblă un foșnet ca visarea șoptită. Fiindcă peste țările, de luna luminate, în albe lungi vestmânte trec zvelte femei de nori, aidoma unor gânduri secrete; trimit de pe stânci în vale, jucând, flăcăii primăverii, izvoarele clare de pădure, care jos comunică cu adâncurile diafane, dornice să mai doarmă. Acum se leagănă și se apleacă în tăcere presimțitoare lumea aleasă cu ramuri și spice, povestind vânturilor care prin florile teilor pe lângă căprioarele păscânde trec șopotind peste lacurile încât apar somnorase nimfele de apă și întreabă ce anume atât de încântător adiază – cine oare poate s-o spună? [din antologia Will Vesper: Ernte aus acht Jahrhunderten deutscher Lyrik, editura Wilhelm Langewiesche-Brandt, Ebenhausen pe lângă München, 1923] Traducere: Anton Potche, 2007
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate