Interviu nepublicat
„Dacă eu i-am supraviețuit lui Ceaușescu și România îi va supraviețui”
interviu cu scriitorul Dumitru Þepeneag



- Cum vedeți literatura română de după revoluție?
- O văd ca pe gaura cheii, pentru că fiind în altă țară – și chiar dornic să mă informez – nu știu mare lucru. Nu este un dezinteres din partea mea pentru literatura română, dovadă că m-am întors. Ultimele cărți le-am scris în românește. Dar, din cauza distanței și absenței mele de la principalele evenimente culturale, vorbesc cu foarte mare greutate despre scriitura de aici.

- Există cititori care nu vă cunosc, spunând că nu vi s-a făcut publicitate. Sunteți mulțumit de referințele critice apărute în România despre dumneavoastră?
- Nu pot să spun că sunt nemulțumit, pentru că eu trebuie să îmi asum condiția de absent. Câteodată ești văzut ca un strigoi. Nu este nici mort, dar nici viu, pentru că nu-l vezi. E o fază intermediară. N-are rost să mă plâng. Aș fi caraghios. S-a scris, totuși despre mine și apoi nu măsor eu importanța mea ca scriitor. Mă plâng doar de faptul că nu pot fi mai mult pe aici, din motive familiale și materiale.

- Sunteți o persoană răzvrătită?
- Se pare că da. Motiv pentru care mi s-a retras cetățenia română și am fost interzis în țară timp de 20 de ani. Nu am făcut mare lucru. Am vorbit în front lucruri care au deranjat, despre viață și libertatea sub toate aspectele ei. Lucruri normale, pentru un om care își dorea altceva.

- Cum vedeți România acum, după `89?
- De aproape 15 ani, România a tot năpârlit. S-a schimbat mult, dar nu și în ceea ce privește problemele esențiale: nivel de trai, educație și mentalitate. Oricum sunt optimist. Dacă eu i-am supraviețuit lui Ceaușescu și România îi va supraviețui.

- Din cele aflate, cum caracterizați condiția scriitorului din România?
- Incertă. Dacă tot există libertatea exprimării, pe această idee ar trebui făcută o dezbatere. Cenzura propriu-zisă nu mai există pentru scriitorul de azi, dar în schimb se instaurează, din ce în ce mai mult, cea economică. Ea este mai gravă, deoarece nu o poți păcăli ca pe cealaltă. Cenzura economică este mult mai strictă. Dacă publicul nu te citește, rămâi undeva în umbră. El preferă televizorul și cărțile autorilor străini, ceea ce nu este deloc îmbucurător pentru nici un creator din țară.

- Care sunt problemele cu care vă confruntați la Paris?
- Probleme materiale. Stând la Paris, care este un fel de acoperiș al lumii, unde sunt atâția oameni și celebrități, ești din ce în ce mai anonimizat. Chiar dacă am câțiva cititori, care, cu ajutorul editorului îmi public cărțile sunt unul printre atâția alții.

- Când vă veți mai întoarce în România și ce veți pregăti pentru cititorii români?
- Cât de repede posibil. În nici un caz iarna, pentru că e frig și m-am dezobișnuit de frigul de aici. Însă, cum vine primăvara, mă voi întoarce și eu. Despre viitoarele cărți nu pot spune nimic. Sunt în momentul cel mai fericit, în care nu știu ce voi mai scrie. Sunt bucuros că a apărut cartea „La belle Roumaine” și mă ocup, deci, de promovarea ei.

interviu realizat de Gabriel Dragnea