editorial,-a, editoriali,-e,adj.,s.n. - 1.adj.care apartine editurii sau editarii, privitor la edituri sau la editare.".s.n, adj.(articol de ziar, de revista etc.de obicei nesemnat) care exprima parerea conducerii unei publicatii fata de o problem actuala importanta. -din fr.editorial

elocutinune, elocutiuni, s.f. -1.mod de a exprima gandirea prin cuvinte;alegerea si asezarea cuvintelor intr-un discurs.2.parte a retoricii care trateaza despre stilul unui discurs - din fr. elocution

emistih, emistihuri, s.n. -fiecare dintre cele doua jumatati ale unui vers (despartite prin cenzura) -din fr.hemistiche

enumeratie,enumeratii, s.f. - 1.enumerare, 2.figura de stil care consta in insirarea unor argumente,fapte etc.privitoarea la aceeasi imprejurare sau tema... -din fr,. enumeration

epic, -a, epici, -e, s.f.,adj. - 1.adj.care exprima in forma de naratiune,idei, sentimente, actiuni, etc. ale eroilor unei intamplari reale sau imaginare; gen epic - unul dintre principalele genuri literare, care cuprinde diverse specii de naratiuni in versuri si proza, dezvaluind cu o relativa obiectivitate portretul fizic si moral al personajelor, faptelor lor, relatiilor lor cu mediul inconjurator. 2.s.f- totalitatea operelorliterare apartinand genului epic -din fr. epique

epigraf, epigrafe, s.n. -scurt fragment de obicei dintr-o opera celebra, in versuri sau in proza, pus la inceputul unei carti sau al unui capitol pentru a indica in mod concis ideea artistica a lucrarii sau a capitolului respectiv; moto - din fr.epigraphe

epigrama, epigrame, s.f. - specie a poeziei lirice, de proportii reduse, care satirizeaza elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situatii etc. si se termina intr-o poanta ironica - din fr.epigramme

epilog, epiloguri , s.n. - parte finala a unor lucrari literare in care autorul rezuma concluziile , subliniaza anumite idei din opera si face cunoscuta pe scurt evolutia viitoare a pesonajelor sale,; incheiere - din fr,. eilogue

epistrofa, epistrofes.f. - repetitie aunui cuvant la sfarsitul unei fraze;epifora - din fr,. epistrophe

epitaf, epitafuri, s.n - 1. inscriptie funerara, in versuri sau in proza, cuprinzand elogiul defunctului sau o sentinta morala; poezie epigramatica avand ca pretext moartea(imaginara) a unei persoane - din fr,. epitaphe

ermetism s.n - tendinta in literatura, mai ales in poezie, de a folosi, uneori cu ostentatie, un limbaj obscur, dificil, cripitc - din fr. hermetisme

eseu, eseuri, s.n. - 1. studiu de proportii restranse asupra unor teme filozofice, literare sau stiintifice, compus cu mijloace originale, fara pretentia de a epuiza problema -din fr. essai

estetism, s.n. - concetie asupra artei si literaturii, care subordoneaza esteticii toate valorile, exagerand rlolul contemplatiei si al formei de realizare - din fr. esthetisme

eufemism, eufemisme, s.n . - cuvant sau expresie care, in vorbire sau inscris, inocuieste un cuvant sau o exprsie neplacuta, jignitoare, necuviincioasa sau obscena, respectand paraleleismul de sens - din ffr. euphemisme

eufonie, eufonii,s.f. - succesiune armonioasa de vocale, si de consoane, care are drept efect o imprsie acusitca placuta - din fr. euphonie

exegeza , exegeze, s.f. - interpretare, comentare, explicare istorica si filologica a unui text literar, religios, juridic etc. - din fr. exegese