Poezia citită, recitată și cântată face parte din arsenalul majorității festivalurilor culturale din Germania. Prezența scenică a poeților a devenit de mult o necesitate pentru răspândirea compozițiilor verbale. Agenți de literatură, editori și literați sondează mereu noi și noi posibilități de înscenare a poeziei.

Astfel purtătorul Premiului Nobel, Günter Grass - același care într-un „Raport de atelier“ din anul 2001 amintește de „prietenia dificilă cu Paul Celan“ și de o întâlnire de scriitori din Mexic, care i-a oferit ocazia de a-i portretiza (cu creionul de desen și nu cu cel de scris) pe Vasko Popa și Marin Sorescu-, a anunțat organizatorii Târgului de carte de la Frankfurt (8 – 13 octombrie 2003) că va sosi la târg însoțit de o orchestră de dans, care îl va acompania cu prilejul prezentării volumului său de poezii „Ultime dansuri“.

Cum însă muzica de dans poate să constituie un decor sonor pentru înscenarea poeziei așa poate să servească și poezia pentru prezentarea la un pretențios nivel cultural a artelor frumoase sau a unor evenimente obștești. La o astfel de interferență culturală s-a gândit recent artistul plastic Ingo Cesaro din orașul german Kronach.

El a solicitat de la poeți consacrați și amatori din 33 de țări să-i trimită poezii scurte care tematizează orașul de naștere a pictorului și graficianului Lucas Cranach cel Vârstnic (1472 – 1553), deci Kronach, care sărbătorește anul acesta 1000 de ani de atestare documentară. Cererea și răspunsurile poetice au derulat via Internet.

Ingo Cesaro a ales din 3500 de lucrări trimise 1000 de poezii și le-a drapat de la un capăt la altul al orașului sărbătorit. Astfel poezia a reușit să pătrundă în viața zilei de rând a cetățenilor orașului bavarez.

Ingolstadt, 14.09.2003