agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-11-18 | |
Internetul, această minunată invenție a secolului XX, vă poate aduce în casă, în orice clipă, zeci de mii de cărți. Așa-numitele cărți electronice (e-books). Esențial este să știți ce vreți și unde să căutați. Există în lume zeci și zeci de proiecte prin care inițiatorii și-au propus să ofere semenilor acces la volume care, altfel, ar dispărea fără a fi citite, deoarece sunt în număr extrem de mic ori chiar unicate. Esențial este faptul că majoritatea cărților la care ne referim se pot descărca de pe Internet în mod gratuit.
„BalkansNet“ În august 1995, la Salonic, la o conferință privind rețeaua culturală balcanică, ținută sub patronajul Guvernului Greciei, au luat parte oameni de cultură din Albania, Bulgaria, Grecia, România, Slovenia, Serbia și Turcia. La această manifestare, scriitorul belgrădean Zoran Stefanoviæ a prezentat un referat despre un posibil proiect prin care ceea ce se dorea a fi o rețea culturală balcanică se putea transpune în realitate prin intermediul Internetului. Această rețea s-ar fi numit „BalkansNet“, iar nodurile naționale ar fi fost independente și egale între ele. Ideea a fost primită cu entuziasm, însă totul a rămas la faza de intenție, iar conferința însăși, doar o excursie în Grecia. Rastko În septembrie 1997 s-au pus bazele, iar în noiembrie același an, a devenit funcțională „Biblioteca dramaturgiei contemporane sârbe“, ca o fază demo a viitorului „Proiect Rastko“. Biblioteca era găzduită pe serverul publicației literare belgrădene „Književna reè“. Trei luni mai târziu, în februarie 1998, își începe activitatea cel dintâi nod al rețelei culturale balcanice „Projekat Rastko - Biblioteka srpske kulture na Internetu“, adică, în traducere, „Proiectul Rastko – Biblioteca pe Internet a culturii sârbe“, cu următoarele ramuri dedicate artelor sârbești și științelor umaniste: literatură, dramă și teatru, arte plastice, muzică, teatru, strip, fotografie, film și televiziune. Fondatorul era același Zoran Stefanoviæ. Timișoara, în frunte În martie 1996, sub egida Societății Culturale Banatul, la Timișoara, din inițiativa și prin munca semnatarului acestei pagini, se năștea „Banat-Media“, o revistă digitală care avea un sector dedicat cărților în format electronic. Prin bunăvoința unor edituri timișorene, au fost inserate pentru prima dată pentru Internetul de limbă română câteva volume integrale, în limbile română și sârbă. Motoarele de căutare pe Internet i-au permis lui Zoran Stefanoviæ să dea de site-ul bănățenilor și să le propună colaborarea în cadrul „BalkansNet“. Dar n-a fost să fie. Pe-atunci, în România abia începuseră să se înființeze firmele care aveau ca obiect de activitate serviciile de Internet. În august 1998, tot la Timișoara, sub egida Inspectoratului pentru Cultură Timiș, se năștea prima bibliotecă electronică românească: „Biblioteca Banat“. Au fost inserate aproape 100 de volume în limbile română, sârbă, germană și maghiară. Dacă la început a existat un sprijin financiar din partea instituției amintite mai sus, după trei ani biblioteca și-a încetat existența. Pe 2 decembrie 1998, tot la Timișoara, ia ființă prima filială a „Proiectului Rastko“, și anume, „Proiectul Rastko – Biblioteca sârbilor din România pe Internet“ (http://banat.ro/banat/rastko/001a.htm). Lansarea oficială pe Internet s-a produs pe 27 ianuarie, de Sfântul Sava (după calendarul iulian). A fost, de fapt, primul centru regional și încă unul bilingv, sârbo-român. Acest lucru a permis, ulterior, deschiderea altor 12 asemenea centre, în diferite țări europene. Cel mai mare „Project Gutenberg“ este, fără îndoială, cel mai mare proiect literar din lume. Acesta beneficiază de serviciile a peste 8 000 de corectori voluntari care, prin intermediul subproiectului „Distributed Proofreaders“, pun în rețeaua mondială câte 100 de titluri în fiecare săptămână. În clipa de față, doar „Proiectul Gutenberg“ oferă cititorilor 20 000 de cărți. Primul text a fost, evident, Constituția S.U.A. Lista completă a celor peste 20 000 de cărți din cadrul „Proiectului Gutenberg“ are ea însăși 3 Mb, iar lista completă a autorilor, 4 Mb. Pe lângă subproiectul „Distributed Proofreaders“ există „Audio eBooks, via Radio Gutenberg“ (cărți audio pentru computer). Afiliate îi sunt „Project Gutenberg of Australia“, „Project Gutenberg-DE. German literature“ și „Project Runeberg. Nordic literature“. Accesul se poate face fie tastând titlul cărții sau numele autorului, fie căutând în lista numelor de autori (pe litere), fie în categoria din care face parte un anumit titlu. Un click și… ai cartea Fără doar și poate, cel puțin așa spun statisticile, cartea electronică a devenit unul dintre cele mai bine vândute produse pe Internet. Din păcate, românilor încă nu le sunt accesibile decât cele românești, materiale, unde editorii apelează încă la sistemul de plată numit ramburs. De fapt, doar comanda se poate face on line. În străinătate, poți comanda on line, poți plăti în același mod și poți prelua cartea electronică… la fel. Beneficiul nu este doar al editurilor. El poate fi și al scriitorilor. La www.ebook.go.ro., de exemplu, se oferă, contra 3 euro, un e-book numit „Cărți electronice – creare, promovare“. La www.liternet.ro., care are drept scop principal promovarea literaturii române pe Internet, funcționează Editura LiterNet, o editură virtuală non-profit care pune gratuit la dispoziția cititorilor cărți în format electronic. Text și suport Pentru a citi o e-carte și pentru a avea senzația că este vorba de o carte tradițională, pe hârtie (copertă, pagini cu sumar, pagini cu textul autorului), se pot folosi programele „Microsoft Reader“ sau „Acrobat eBook Reader“. Pe Internet este uzual formatul html, care permite deplasarea ușoară într-un text prin intermediul cuvintelor cheie. Cărțile pot fi descărcate de pe Internet în format .zip (pachet) .doc, .txt, .rtf sau .lit. „Microsoft“ oferă un program pentru lectura cărților în format .lit. Acesta oferă câteva instrumente pentru configurarea lecturii, și anume: schimbarea tipului și mărimii literelor (fonturilor), derularea automată a paginilor, la un interval prestabilit de noi, realizarea unui fundal, sublinierea pasajelor interesante, căutarea unui anume cuvânt etc. Și mai mult decât atât, există programe care permit citirea de către calculator a textului. Avantajele unei e-cărți sunt cel puțin trei: după apariție pot fi făcute modificări fără retragerea tirajului; stocul nu se poate epuiza; timpul scurs de la încheierea scrierii și până la apariție este foarte scurt. Cartea electronică poate fi citită nu doar pe computer sau laptop, ci și pe dispozitive portabile de lectură de gen Palm (care se țin în palmă) sau chiar pe ecranul telefonului. Trebuie însă reținut și faptul că, datorită existenței pe Internet a zeci de mii de cărți, a milioane de alte documente, o documentare este în ziua de astăzi extrem de facilă. Un motor de căutare poate găsi în câteva fracțiuni de secundă mii sau sute de mii de adrese unde se află cuvântul-cheie căutat. O adresă utilă, unde se găsesc, la rândul lor, adrese de biblioteci virtuale este http://onlinebooks. library.upenn.edu. Un alt fel de carte Cartea a început să piardă teren din momentul când televiziunea a intrat și în casele oamenilor de rând. Pentru mulți este mai ușor să vadă filmul „Pe aripile vântului“ decât să citească romanul omonim. O a doua mare lovitură a venit din partea calculatoarelor, mai exact a jocurilor pe calculator. Editorii au început să caute febril un colac de salvare. Marile case de editură din Occident au și ediții electronice ale cărților pe care le tipăresc, considerabil mai ieftine decât cărțile propriu-zise. În plus, acestea se pot descărca contra-cost și de pe Internet. Robert Soulieres, un scriitor din Quebec, a inventat cartea electronică dinamică (LED). Un LED este un text peste care se suprapune un context sonor (muzică, onomatopee) și vizual (animație, desene) care vine să susțină și să accentueze acțiunea descrisă de autor. Copilul poate să facă clic pe oricare din icoanele ce însoțesc textul și să descopere astfel imagini în mișcare sau desene, totul pe fond muzical, ceea ce creează o atmosferă de surpriză și incitare la descoperire. Cartea sa „Un cadavre de classe“ a fost distinsă în 1998 cu premiul „M. Christie“ pentru ediție originală. După acest prim pas, s-a trecut la editarea în aceeași manieră și a altor cărți. Zilele trecute, compania olandeză „Phillips Electronics“ a anunțat că se pregătește să lanseze producția în serie pentru un ecran subțire, de mărimea unei cărți, pe care se pot încărca ziare și reviste. Acesta se poate rula și stoca luând forma unui stilou. Ecranul are 12 centimetri și poate reproduce și pagini de Internet, cărți sau e-mail-uri încărcate în prealabil prin intermediul unei conexiuni la un telefon mobil. Producția va începe în 2005 și se estimează realizarea a cel puțin un milion de astfel de ecrane anual. „Distributed Proofreaders Europe“ În decembrie (2003) s-a perfectat un acord între „Proiectul Rastko“, „Project Gutenberg Europe“ și „Global Translation Project“, ceea ce a permis lansarea în probe a subproiectului american „Project Gutenberg“ numit, în cazul de față, „Distributed Proofreaders Europe“ (vezi www.dp.rastko. net). Acesta nu este altceva decât un program excelent pentru a permite corectorilor voluntari să corecteze, de la distanță, cărțile scanate și propuse pentru a fi inserate într-un proiect literar cum sunt cele amintite mai sus. Procedura este următoarea: mai întâi este propus un proiect, să-i spunem, în cazul României, „Literatura bănățeană de la început până la Unire – 1582-1918“ (autor: Ion Dimitrie Suciu; Editura Regionalei Bănățene „Astra“, 1940). Dacă această carte se află în patrimoniul cultural național sau moștenitorul drepturilor de autor își dă acceptul, atunci se trece la faza a doua: scanarea volumului pagină cu pagină. Imaginile paginilor se trimit la conducătorul echipei de corectori, apoi la administratorul site-ului www.dp.rastko.net, care le va insera în cadrul programului „Distributed Proofreaders Europe“. Din acest moment intră în scenă corectorii voluntari din „Romanian Team“ (aici puteți fi oricare dintre dumneavoastră), care, în funcție de timpul său liber și disponibilitate, corectează fiecare atâtea pagini câte crede de cuviință. Corectura se face on line, direct pe textul de pe Internet. În partea de sus a ecranului apare imaginea paginii, iar dedesubt – textul rezultat după „citirea“ imaginii de către un soft special, care transformă imaginea fiecărei litere în parte în literă ce poate fi procesată pe calculator. După ce se termină de corectat fiecare pagină, urmează o a doua corectură, după același tipic. La finalul acesteia, liderul de echipă face o comparare între cele două corecturi și original. Dacă totul este corect, cartea digitală este inserată pe Internet și poate fi descărcată gratuit de către oricine. În cele câteva săptămâni de când se află în probe programul, se află la prima corectură 18 cărți în diverse limbi. Alte trei cărți se află la cea de-a doua corectură, iar șase, în faza finală. Cei peste 100 de corectori voluntari care s-au „înhămat“ deja la o asemenea muncă au corectat în total aproape 4 000 de pagini din cele 4 500 propuse pentru luna ianuarie. Se află în curs de traducere și varianta românească a interfeței programului „Distributed Proofreaders Europe“. Agenda nr. 5/31 ianuarie 2004 |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate