|
Biografie Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat cel mai mare prozator român din toate timpurile, fiind supranumit Ceahlăul literaturii române.
Părinții lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia și Profira Ursache, fată de răzeși. Urmează gimnaziul "Alecu Donici" la Fălticeni. În timp ce studia la gimnaziu, în 1896, intenționează să alcătuiască, împreună cu un coleg, o monografie asupra lui Ștefan cel Mare, renunțând, însă, din lipsă de izvoare istorice. Urmează apoi cursurile Liceului Național din Iași, iar la București studiază dreptul. Debutează în revista bucureșteană Dracu în 1897. În 1898 începe să colaboreze la foaia Viața nouă alături de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi ș.a., semnând cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz. Se stabilește la București, în 1904, se căsătorește, și va avea unsprezece copii. În același an are loc debutul editorial cu patru volume deodată - Povestiri, Dureri înăbușite, Crâșma lui Moș Precu, Șoimii - în care Sadoveanu manifestă predilecție deosebită pentru istorie. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". În 1910 este numit în funcția de director al Teatrului Național din Iași. În acest an publică volumele Povestiri de seară (la Editura Minerva), Genoveva de Brabant, broșura Cum putem scăpa de nevoi și cum putem dobândi pământ ș.a. Colaborează la revista Sămănătorul, dar se va simți mai apropiat spiritual de revista care apărea la Iași, Viața Românească. În anul 1919 editează, împreună cu Tudor Arghezi, la Iași, revista Însemnări literare. În decembrie, revista își anunță încetarea apariției: Viața românească își pornește iar munca pentru cultură și folos. Noi, cei de la Însemnări literare, reintrăm în curentul ei cu modestele noastre mijloace. În editura revistei ieșene publică volumul de nuvele Umbre și broșura În amintirea lui Creangă, iar la Editura Luceafărul, volumul Priveghiuri. Devine membru al Academiei Române în 1921. În anul 1926 reprezintă Societatea Scriitorilor Români, împreună cu Liviu Rebreanu, la Congresul de la Berlin. În 1928 publica povestirea Hanul Ancuței, aparținând perioadei de maturitate a scriitorului, fiind un volum de 9 povestiri, o imbinatie ideala a genului epic și liric. În anul 1936 Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Mihai Codreanu și Grigore T. Popa scot, începând cu luna ianuarie, revista lunară Însemnări ieșene. La moartea lui Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu va evoca cu cuvinte elogioase personalitatea criticului de la revista Viața românească. După anul 1947, scrisul său virează spre ideologia noului regim comunist, publicând opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind romanul Mitrea Cocor sau cartea de reportaje din URSS Lumina vine de la Răsărit. Ca recompensă pentru această orientare, devine președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, funcția politică maximă ocupată de un scriitor român în timpul regimului comunist și se bucură de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta.
OPERA
Floare ofilită, nuvele (1905)*Mormântul unui copil (1905)*Amintirile căprarului Gheorghiță (1905)
Vremuri de bejenie (1906)*La noi în Viișoara (1906)*Esopia (1906)*Însemnările lui Neculai Manea, nuvele (1906)*Oameni și locuri (1907)*O istorie de demult (1907)*Duduia Margareta (1907)
Istoria marelui împărat Alexandru Macedon în vremea când era emirul lumii 5250 de ani (1907)*Povestiri de seară (1909)*Genoveva de Brabant (1909)*Cum putem scăpa de nevoi și cum putem dobândi pământ (1909)
Cântecul amintirii (1909)*Apa morților (1911) *Povestiri de petrecere și folos (1911)
Bordeenii, roman, (1912) *Un instigator(1912)*Priveliști dobrogene(1914)*Neamul Șoimăreștilor, roman (1915)*Foi de toamnă (1916)*Printre gene (1916)*44 de zile în Bulgaria (1916)*Umiliții mei prieteni (1917)*Umbre (1919)*În amintirea lui Creangă (1919)*Priveghiuri (1919)*Povestiri pentru moldoveni (1919)*Cocostârcul albastru (1921)*Strada Lăpușneanu (1921)*Neagra Șarului (1922)
Pildele lui cuconu Vichentie (1922)*Lacrimile ieromonahului Veniamin (1922)*Oameni din lună (1923)
Ți-aduci aminte (1923)*Războiul balcanic (1923)*Venea o moară pe Siret (1924)
Țara de dincolo de negură (1926)*Dumbrava minunată (1926)*Povestiri pentru copii (1926)
Dimineți de iulie. Stigletele (1927)*Demonul tinereții (1928)*Hanul Ancuței (1928)
Împărăția apelor (1928)*O întâmplare ciudată (1928)*Olanda, reportaje de călătorie în Olanda (1928)
Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, roman (1929)*Baltagul, roman (1930)*Depărtări, roman (1930)
Măria Sa, puiul pădurii, roman (1930)*Nunta domniței Ruxandra, roman (1932)*Uvar (1932)*Creanga de aur, roman (1933)*Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933)*Soarele în baltă sau aventurile șahului (1934)
Nopțile de Sânziene, roman (1934) *Viața lui Ștefan cel Mare, biografie (1934)*Trenul fantomă (1934)
Cele mai vechi amintiri (1934)*Cuibul invaziilor (1935)*Povestiri alese (1935)
Paștile blajinilor (1935)*Inima noastră, (1935)*Povestiri pentru copii (1935)*Cazul Eugeniței Costea (1936)*Ion Creangă, conferință (1936)*Ion Neculce, conferință (1936)*Țara cangurului (1937)
Istorisiri de vânătoare (1937)*Ochi de urs (1938)*Valea Frumoasei (1938)
Morminte (1939)*Frații Jderi, (1935-1942), vol I, Ucenicia lui Ionuț, 1935, vol II, Izvorul Alb, 1936, vol III, Oamenii Măriei Sale, 1942*Divanul persian, roman (1940) *Cincizeci de ani de la moartea lui Creangă, conferință (1940)*Vechime (1940)*Ostrovul lupilor (1941) *Povestirile de la Bradu- Strâmb (1941)*Anii de ucenicie (1944)*Fantazii răsăritene (1946)*Caleidoscop (1946)
Nada Florilor, amintirile unui pescar cu undița (1951)*Nicoară Potcoavă, roman (1952)*Însemnări pe marginea articolului 80 (1952)*Aventuri în Lunca Dunării (1954)*Evocări (1954)
|
Texte Recomandate
