|
Biografie Mihail Gălățanu
Mihail Gălățanu (n. 11 septembrie 1963, Galați) este un poet român, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Mihai Gălățanu s-a născut la 11 sept. 1963 la Galați. A terminat Universitatea de Fizică-Matematică, în 1988. A absolvit școala postuniversitară de Relații Internaționale (Paris, 1994-1995). Bursier al Guvernului francez și al Comunității Europene (2004-2005). A fost membru al cenaclului Universitas.
Primul premiu literar (infantil, așa cum a și rămas autorul pînă în ziua de azi): pentru monolog literar, tabăra de la Ștefești-Prahova, in 1972, la 9 ani.
Debut: poate fi considerat oricare din poemele publicate integral (toamna lui 1982) la rubrica DILIGENȚA POȘTALÃ din revista Cronica, cu recomandarea lui Emil Brumaru – sau chiar în LUCEAFARUL (1980-1981) de poetul Geo Dumitrescu. Debut (cu un grupaj mai amplu): 12 decembrie 1983, în SLAST (Suplimentul Literar Artistic al Scînteii Tineretului, condus de Ion Cristoiu, cu o prefață de Alex Ștefănescu, chiar în preziua morții lui Nichita Stănescu
Poezie
Știri despre mine, Ed. Litera, 1987;
Șcrâșnind din pumni cu grație, Ed. Porto-Franco, 1993;
Bunicul Kennedy, Ed. Noduri și semne, 1996;
Evanghelia lui Barabas, Ed. Cartea Românească, 1996;
Mireasa tuturor, Ed. Panteon, 1997.
Proză
Meșterii de clopote, Ed. Matinal, 1999;
Strada Plantelor, Ed. ALLFA, 2001.
Premii
Premiul Național CONFLUENȚE pentru debut, 1984/1985
Premiul Național de Proză Liviu Rebreanu, 1999.
|
Texte Recomandate
