Biografie Gabriela Savitsky
Cu numele administrativ Gabriela Doina Popescu, cu numele secret și drag, Gabriela Savitsky, cu care încearcă împărăția cuvintelor, nu cu intenții neapărat cuceritoare ci, mai degrabă, cu acelea de a o adânci și a o face sonoră.
Nu există, cred, întrebare mai chinuitoare pentru omul trăitor pe pământ, sub stelele de la facerea lumii, decât cea asupra rostului propriu. Ce aduce prezența lui, în plus? Ce are de făcut pentru a nu supăra ursitoarele și norocul? Unii își află răspunsul cald și oarecum liniștitor în rutina vieții zilnice în care se așează ca lutul rece în matrița pentru cărămizi crude. Cărămizi care trec prin focul evenimentelor și construiesc, cuminți, zidul omenirii, năzuind să ajungă la cer.
Sunt alții mânați de-o dorință stăruitoare și neliniștită. Sunt cei care vor să afle, vor să înțeleagă, vor să-și explice, vor să spună și altora. Sunt cei pe care viața proprie nu-i încape. Fără fals orgoliu ci cu multă umilință, trebuie să recunosc a mă prenumăra printre aceștia. Nu eu am ales, aș m-a trimis maica mea bună în lume. Fără liniște, fără măsura tihnei proprii, fără cruțare pentru puterile și bucuriile mele, mereu în căutarea unui adevăr care, atunci când aproape cred că am ajuns la el, își schimbă înfățișarea și fuge, ca o zână, ascunzându-se, arătându-se, chemându-mă, alungându-mă. Am trăit mult ca om, până am înțeles ce anume mă mână spre ziua de mâine. Acum am pus o surdină vieții clocotitoare și am luat distanța necesară pentru a vedea mai bine. Dacă mi s-ar lua bucuria de a scrie și mi s-ar lăsa doar o viață tihnită, normală, m-aș stinge încet. Poate nu voi reuși să ajung măcar la un adevăr esențial. Poate voi reuși să ajung doar la unul mărunt. Ar fi extraordinar să pot bucura inima oamenilor, sau macar a unuia singur, măcar puțin. Datele mele biografice nu sunt esențiale pentru nimeni, cred. Doar ceea ce scriu mă poate recomanda. Sper să nu dezamăgesc măcar, dacă nu voi putea spori lumina Cuvântului.
|