Biografie Mihail Săulescu
Mihail Săulescu (n. 23 februarie 1888, București - d. 30 septembrie 1916, Predeal) a fost poet român. A cultivat o poezie cu tematică citadină, simbolistă; a scris și drame de factură expresionistă.
Viața și opera
* 23 februarie 1888: se naște la București.
* 1906: apare volumul Versuri - poezii minore pe care autorul le reneagă subit și luptă pentru distrugerea tuturor exemplarelor cărții.
* alături de Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga, Alexandru Ciura, intră colaborator la revista literară literară ilustrată Cosânzeana ce apare la Orăștie (1911) și ulterior la Cluj (1922)
* 1914: apare volumul de poezii Departe. Solitudinea citadinului,spleenul și tristețea se împletesc cu dorința evadării în necunoscut.
* 1916: apare volumul Viața. Conține poeme orientate spre o filozofie a acțiunii, a revoltei împotriva mizeriei.
* 30 septembrie 1916: cade eroic pe frontul de la Predeal
Reflectare postumă
* septembrie 1921: are loc pe scena Teatrului Național din București premiera dramei Săptămâna luminată (tipărită în volum tot în acest an). Piesa, de factură expresionistă, învederează forța vizionară și posibilitățile de investigație psihologică ale autorului.
* 1937: în revista Convingeri literare sunt analizate opere de-ale lui
* 1947: apare în colecția Scriitori români uitați, sub îngrijirea lui Eugen Jebeleanu, volumul Opere de Mihail Săulescu, selecție reprezentativă pentru întreaga creație a autorului.
"Săptămâna luminată" în muzică
* Pe baza unui libret întocmit de tenorul și regizorul de operă Constantin Pavel, dirijorul și compozitorul Nicolae Brânzeu compune muzica la această piesă de teatru răscolitoare. Opera "Săptămâna luminată" are premiera în 1943 pe scena Operei Nationale din București, la pupitrul dirijoral aflându-se însuși compozitorul. Din distribuție au făcut parte: renumita soprană dramatică Aca de Barbu, mezzosoprana Maria Snejina și basul Nicolae Secareanu. Această lucrare muzicală este considerată prima operă românească de orientare expresionistă.
Desi bolnav in 15 august 1916, cand armata romana intra in razboi, despartindu-se cu greu de logotnica sa Elena, se inscrie voluntar pe campul de lupta, fiind primit ca soldat in regimentul 46 infanterie la 21 august 1916. "Ma duc sa imi beau svartul pe culmile Carpatilor sa ma casatoresc cu Transilvania". A participat la manevrele de la Flamanda trecand Dunarea, revenind apoi in cadrul luptelor de la Ghimbav-Brasov, asistand la "Transeele mortii" de la Bartolomeu. Avea sa fie victima unui glonte in ziua de 30 septembrie 1916. "S-a casatorit cu Transilvania" asa cum ii promisese logodnicei sale. "Inca unul a cazut dintre cei ce care trebuiau sa traiasca" spunea Nicolae Iorga.
In memoria sa, la marginea de nord a Predealului, la capatul primei serpentine, la iesirea spre municipiul Brasov, acolo unde s-au dat primele asalturi in "batalia pentri Predeal" este asamblat monumentul dedicat acestui erou in 5 septembrie 1930.
Bustul poetului este ridicat pe un soclu masiv din beton mozaicat in doua trepte. Bustul este realizat din bronz si sustinut de un piedestal in forma de prisma, este opera sculptorului Oscar Han. Tudor Arghezi care participase la momentul dezvelirii monumentului, miscat de figura impozanta a eroului, ca un personaj inaripat, cu aripile si bratele incrucisate si privirea indurerata atintita catre ceruri, aprecia metaforic: "piscul lui Han, asezat intre vanturi si orizonturi". O placa comemorativa, asezata pe soclu, pastreaza si astazi inscriptia "POETULUI EROU MIHAIL SAULESCU - CAZUT IN LUPTELE DE LA PREDEAL - 1916 - SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI"
|