|
Biografie Ada Orleanu
Este fiica Leliei (născută Orleanu) și a lui Constantin Marinescu, inginer silvic. Urmează școala primară și primele clase de liceu la Râmnicu Vâlcea, apoi la Constanța, unde susține bacalaureatul în 1933. După absolvirea Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1938), este secretar de redacție la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români\" (1943-1944) și din 1947 până în 1958 profesoară de istorie și franceză în județele Argeș și Hunedoara (la Călan). După 1958 se dedică în exclusivitate scrisului. A colaborat la „Fapta\", „Dacia rediviva\", „Vremea\", „Revista Fundațiilor Regale\", „Femeia și căminul\", „Dorul românesc\", „Viața românească\", „Luceafărul\" etc.
A locuit o perioadă îndelungată pe această vatră, (1950 - 1974) perioadă în care a editat cărți fundamentale din întreaga sa operă.
Debutează cu nuvela Revedere în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români\" (1942) și editorial, cu romanul pentru copii și tineret Epace noaptea asta-n codru (1958). În perioada 1944-1947 frecventează cenaclul Sburătorul, iar în 1947 un comitet format din F. Aderca, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Camil Petrescu, Perpessicius, I. Negoițescu îi acordă premiul Asociației „E. Lovinescu\" pentru nuvelă. Manuscrisul premiat, Caii dracului, nu va fi tipărit, în schimb, după aproape 20 de ani, câteva dintre nuvele se vor regăsi în volumul Boarii (1968).
Publică, în continuare, romane inspirate din evenimente istorice, Cavalerul libertății (I-II, 1968), Atunci au tras toate clopotele (1970), Evadare în timp (1984), un altul bazat pe elemente ale propriei biografii, Bun rămas, crânguri de alun (1973) - terminat încă din 1946 - și cărțile pentru copii Urechea năzdrăvană (1973), Însemnați cu stea în frunte (1977) și Doi ani de cutezanță (1981). A tradus cărți de Mary Webb și George Meredith, iar în colaborare, altele de Marietta Șaghinian, Feodor Abramov, Jan Parandowski, Alexandros Papadiamantis, Olga Scheinpflugova. A mai semnat Zoe Marinescu și Ada Boicescu-Orleanu. în 1981 i s-a decernat un premiu al Uniunii Scriitorilor.
Opera literară
• E pace noaptea asta-n codru, București, 1958;
• Boarii, București, 1968;
• Cavalerul libertății, I-II, București, 1968;
• Atunci au tras toate clopotele, București, 1970;
• Bun rămas, crânguri de alun, București, 1973;
• Urechea năzdrăvană, București, 1973;
• Însemnați cu stea în frunte, București, 1977;
• Doi ani de cutezanță, București, 1981;
• Evadare în timp, București, 1984;
• Lumea prietenilor, București, 1985;
• Hoții în templu, București, 1986;
• Rotirea anotimpurilor, București, 1987;
• De veghe la Dunăre și mare, București, 1987.
Traduceri
• Mary Webb, Sarn, București, 1942, Șapte pentru un secret, București, 1944;
• George Meredith, Egoistul, București, 1943;
• Marietta Șaghinian, Aventurile unei doamne din înalta societate, București, 1969 (în colaborare cu Rodica Șiperco), Destin, București, 1969 (în colaborare cu Rodica Șiperco);
• Alexandros Papadiamantis, Ucigașa, București, 1969 (în colaborare cu Lambros Petsinis);
• Feodor Abramov, Două ierni și trei veri, București, 1972 (în colaborare cu Rodica Șiperco), Căi întortochiate, București, 1974, Drumuri și răspântii, București, 1976 (în colaborare cu Rodica Șiperco);
• Jan Parandowski, Cerul în flăcări, București, 1973 (în colaborare cu Elena Timofte);
• Olga Scheinpflugovâ, Carantina, București, 1978 (în colaborare cu Maria Ionescu-Nișcov).
|
Texte Recomandate
