|
Biografie Andrea Zanzotto
S-a născut la Pieve di Soligo (Treviso) la 10 octombrie 1921. Face Facultatea de litere la Padova, terminând-o în 1942, dar în tot timpul studiilor și după aceea este profesor în satul natal. După o perioadă de „aclimatizare” culturală, petrecută în Franța și Elveția, s-a reîntors să profeseze în același peisaj ce se va transfera treptat în spațiul textului poetic. Primul volum de poezii se numește A che valse? (fiind publicat însă la Scheiwiller abia în 1972) căci debutul editorial are loc la Mondadori, relativ târziu, cu Dietro il paesaggio, în 1951. După spusele poetului într-un interviu, el nu poate scrie decât „în fața/îndărătul peisajului” natal. Fără evenimente exterioare de răsunet, biografia omului Zanzotto se suprapune perfect pe autobiografia poetului. Cele mai îndrăznețe gesturi ale sale sunt chiar operele publicate. Acestea, după debutul amintit, continuă astfel: Elegia e altri versi (1954); Vocativo (1957); IX Ecloghe (1962); La beltà (1963); Gli sguardi i fatti e senhal (1969); Pasque (1973); Il galateo in bosco (1978); Filò e altre poesie (1981); Fosfeni (1983); Idioma (1986). Zanzotto mai publică proză (Sull'Altopiano, 1964; Premesse all'abitazione, 1964) și traduceri (Aitmatov, Balzac, G. Bataille).
În prefața la Il galateo in bosco Gianfranco Contini spune răspicat că Zanzotto e „cel mai important poet după Montale”; cred, având în vedere această afirmație, că cel mai bun lucru este să-l lăsăm pe Montale însuși să ne vorbească despre poezia lui Zanzotto: „Zanzotto nu descrie, circumscrie, înfășoară, ia, apoi lasă. El nu se caută pe sine însuși, dar nici nu are tentația de a ocoli propria-i realitate; mai curând mobilitatea sa este în același timp fizică și metafizică, iar inserarea poetului în lume este foarte problematică fără a fi deloc dorită... E o poezie foarte cultă, a sa, un adevărat plonjon în acea pre-expresie ce precede cuvântul articulat și care apoi se mulțumește cu sinonime din poeziile pentru copii, cu acele cuvinte ce se însoțesc numai în baza unor afinități fonice, cu bâlbâieli, exclamații și mai ales repetiții. E un poet percusiv dar nu zgomotos: metronomul său este bătaia inimii... O poezie de inventar ce sugestioneză puternic și acționează ca un drog asupra intelectului judecător al lectorului”. Adaug că prin demersul său poetic în contextul italian, Zanzotto se apropie în mod esențial de căutările lui Nichita Stănescu la noi.
(extras din Marin Mincu, Poeți italieni din secolul XX, Ed. C.R., Buc., 1988, p. 382)
***
Born on October 10, 1921 in Pieve di Soligo near Treviso, Andra Zanzotto is one of the most respected contemporary poets in Italy. His father, Giovanni, received degrees from the École supèrieure de peinture in Brussels and from the Academy of Fine Arts in Bologna. During his early ears the young Andrea lived with his parents near via Sirtori, but in 1922 they moved to the house in the Cal Santa district which is often described by the poet in his works.
In 1939 Zanzotto enrolled in the College of Letters at the University of Padua, working at the magazine Il Bo. He received his degree in Italian literature in 1942, writing on the work of Grazia Deledda.
He was called into military service soon after, but was deferred for asthma and other causes. He refused to respond to volunteer recruitment of the Fascist Party.
Zanzotto taught for several years in high schools, contributing to numerous newspapers and journals, including writing a literary page in Il Corriere della sera. He published his first poetry collection in 1951, Dietro il paesaggio. Other books, including Vocativo, La Beltà, and Filò soon followed, further establishing his reputation.
A recipient of many awards and a skilled reader of classical as well as contemporary literature, Zanzotto has also published a long series of brilliant essays. Mondadori brought out two volumes: Fantasie di avvicinamento (1991) and Aure e disincanti (1994).
BOOKS OF POETRY
Dietro il paesaggio (Milan: Mondadori, 1951); Elegia e altri versa (Milan: Edizioni della meridiana); Vocativo (Milan: Mondadori, 1962); IX Egloghe (Milan: Mondadori, 1962); La Beltà (Milan: Mondadori, 1968); Gli sguardi i fatti e Senhal (Milan: Mondadori, 1969, 1990); A che valse? (Versi 1938-1986) (Milano: Scheiwiller, 1970); Pasque (Milan: Mondadori, 1973); Poesie (1938-1972) (Milan: Mondadori, 1973); Filò. Per Il Casanova di Felli (Milan: Mondadori, 1976); Il galateo in bosco (Milan: Mondadori, 1978); Filò e altre poesie (Milan: Scheiwiller, 1984); Fosfeni (Milan: Mondadori, 1983); Idioma (Milan: Mondadori, 1986); Poesie (1938-1986) (Milan: Mondadori, 1993); Meteo (Rome: Donzelli, 1996); Sovrimpressioni (Milan: Mondadori, 2001); Conglomerati (Milan: Mondadori, 2009)
BOOKS IN ENGLISH TRANSLATION
Selected Poetry of Andrea Zanzotto, trans. by Ruth Feldman and Brian Swann (Princeton, New Jersey: Princeton University Press, 1975); Poems by Andrea Zanzotto, trans. by Antony Barnett and A. B. Lewes; Peasant's Wake for Fellini's "Casanova" and Other Poems, trans. by John P. Welle and Ruth Feldman (Chicago: University of Chicago Press, 1997); Selected Poetry of Andrea Zanzotto, trans. by Patrick Barron, Ruth Feldman, Thomas J. Harrison, Brian Swann, John P. Welle, and Elizabeth A. Wilkins (Chicago: University of Chicago Press, 2009
|
Texte Recomandate
