|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
 |
|
|
|
|
||
|
|
         
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
 |
|
|||||
|
||||||
|
agonia 
￭ Pașadine în vers alb (73) 
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-03-10 | | FERICIREA Anisoara Odeanu – d-ra lou si trandafirul galben – pag 84 :dumnezeu din lipsa de materiale , inchisese mari suflete sub aceeasi infatisare de om / Alfred de Vigny- jurnalul unui poet – pag 51 : In aceasta inchisoare numita viata, din care plecam , unii dupa altii, pentru a ne duce spre moarte , nu trebuie sa ne bizuim pe nici o plimbare , pe nici o floare. De aceea , cel mai mic buchet , cea mai mica frunza ne bucura privirea si inima , multumim puterii care a ingaduit ca ea sa se iveasca sub pasii nostri . E adevarat ca nu stii de ce esti prizonier si pentru ce esti pedepsit , dar stii ca nu trebuie sa te indoiesti in privinta pedepsei tale :suferinta in inchisoare , urmata de moarte . Axel Munthe –cartea de la san michele – pag 395 :sa fie adevarat ca nu exista durere mai mare dcit sa-ti amintesti in nefericire de fericirea trecuta ?Eu , unul , nu cred . Gindul meu se intoarce cu bucurie , nu cu durere in urma / Axel Munthe – cartea de la San Michele – pag 395 :Fericirea n-o putem gasi decit in noi si e numai timp pierdut s-o cerem altora ;caci putini sint cei ce au de prisos Balzac –femeia de treizeci de ani – pag 53 : nefericirea , la fel ca si adevarata fericire , ne indeamna la visare / Calin Gruia – la VALSUL DIMINETII – pag 142 :dar ca unii sa fie fericiti trebuie ca altii sa plinga . Asa e lumea si n-am facut-o eu / Cella Serghi – mirona – pag 77 :viata iti va raspunde la orice intrebare . Numai daca ai s-o iei in piept asa cum trebuie, cinstit si cu incredere in fortele tale / Corneliu Stefanache- ruptura – pag 307 : Fericirea, acest cuvint atit de obosit, supt de toate gurile si in toate imprejurarile, trebuia salvata de pictori . El si gasise culoarea cuvintului fericire , era o nuanta de portocaliu, ceva in genul acelei dire lasate pe cer de apusul soarelui . Dan Tarchila – roua pe trotuare – pag 66 : fiecare om merita sa traiasca fie si numai pentru ca s-a nascut . Fericirea este o chestiune personala , dar nimeni nu si-o poate realiza de unul singur . Beneficiem totdeauna de fericirea pregatita de altii. Si noi o pregatim pe-a altora / Dan Tarchila – roua pe trotuare , pag 66 : sunt si alte lucruri pe lume , in afara de propriile noastre probleme , de micile noastre fericiri sau nefericiri , nu crezi ? Stau si ma gindesc citeodata cit merit eu din tot ce am de la viata ? / Dostoievski – demonii – pag 829 : fiecare minut , fiecare clipa de viata trebuie sa fie spre fericirea omului . Trebuie , trebuie neparat . Este o datorie a omului insusi sa faca sa fie astfel ; este o lege pentru el , o lege ascunsa , dar negresit existenta / Dostoievski – demonii- pag303 :omul e nefericit pentru ca nu stie ca este fericit ; numai de aceea . Asta-i tot, tot . Sint fericiti toti aceia care stiu ca totul e bine . Daca ar sti ca sint fericiti , ar fi fericiti ; cit timp insa nu stiu ca sint fericiti , tot atita timp vor fi nefericiti . Iata ideea , intreaga idee , inafara ei nu exista alta / Dostoievski- demonii –pag 275 :cum nu-ti dai seama ca , in afara de fericire , omul mai are nevoie in egala masura si de nefericire / Eugen Barbu – jurnal – pag 202 : in fond , de ce facem atita caz in jurul dragostei ?De ce atita literatura ? Animalele mi se par de o mie de ori mai fericite. Inchipuiti-va un ciine care ar avea complexe de gelozie / Fanus Neagu – scaunul singuratatii – pag 80 : dac-ar sti durerea cita fericire josnica hraneste ar imprumuta expresia bucuriei / G.B.Shaw – parinti si copii – secretul de a fi nefericit consta in a avea ragazul necesar pentru a-ti bate capul sa vezi daca esti fericit sau nu . Leacul consta in ocupatie ; caci ocupatia inseamna preocupare ; iar omul preocupat nu este nici fericit , nici nefericit , ci pur si simplu viu si activ , ceea ce este mai placut decit orice fericire pina ce te-ai saturat de ea / Garabet Ibraileanu – privind viata – placere divina sa te arati mic si umilit cu sentimentul distantei dintre tine si ceilalti / Garabet Ibraileanu – privind viata –fericirea este placerea sufletului. O simpla senzatie , un sunet , o culoare , atingerea miinii unei femei , daca angajeaza sufletul , devine o fericire / Garabet Ibraileanu-adela-pag 131 -Pentru ce sciitorii cei mari nu-i lasa niciodata pe bietii oameni sa fie fericiti ?Nu cumva pentru ca sint nefericiti ei, din lipsa de simplicitate a sufletului ?/-Operele de fictiune care se ispravesc cu triumful binelui si cu fericirea sint false, pentru ca contrazic realitatea si dezmint experienta omenirii , sint imorale, pentru ca creeaza iluzii zadarnice, sint lipsite de interes pentru ca toate fericirile sint la fel , cum zice Tolstoi ./-Si pentru ce ?Si fericira din viata e tot atit de urita ca si cea din carti ?/-Nu , pentru ca cea din viata nu-i pentru altii, ci pentru noi Garabet Ibraileanu – singura fericire e iubirea , dar aceasta fericire nu este niciodata posibila / Genoveva Logan – idolii pesterii – pag 35 :dupa el , oamenii se impart in fericiti si nefericiti (…), fericirea nu trebuie cautata in exteriorul nostru, ci in noi, si ca cea mai mare arta este sa stii sa pastrezi in tine intotdeauna un luminis, o poiana insorita , care sa-ti poata oferi in orice moment o supapa de evadare / Ion Istrati – jurnal – pag 205 –hei , ce n-as da sa fiu si eu , asa , un hoinar salariat ! / Ion Ruse – cosava din port – pag 233 :Mai sint pe lume si alte placeri si bucurii , fericiri si multumiri , decit acestea care iti dau prea multa tulburare si neincredere , prea multa lupta si zadarnicie ; poti sa fii mindru in viata si de alte lucruri , chiar atunci cind porti linga tine o femeie frumoasa , pe care sa ti-o pindeasca toti pe strada , sa ti-o acosteze pe la colturi, sa ti-o banuiasca de adulter, sa ti-o acuze de necinste . O munca frumoasa, cu satisfactii superioare, se ridica mult deasupra unei epuizari excesive intr-o dragoste fierbinte si realizabila la tot pasul . Toti indragostitii-uritii si frumosii – traiesc aceleasi subtilitati ale iubirii pe pamint. Un preieten cuminte , intelegator si filozof este mult mai de prêt decit o femeie neastimparata si capricioasa , zanatica si inconstienta , searbada si siciitoare . Si la toate astea , o bautura tare si racoroasa , curata si naturala, amica de nadejde a omului napastuit , cuprins de meditatii intelepte si viziuni cuprinzatoare, intelegator al trairilor pe care soarta i le incredinteaza . Iris Murdoch- vlastarul cuvintelor – pag 353 :cind esti foarte fericit ai senzatia ca ti s-a intins pielea fetei , ca ti s-a subtiat chipul . Simteam ca fata mi se prefacuse intr-o simpla fisie de piele , fara trasaturi , prin care izbucnea vilvataia launtrica / Jules Renard – jurnal – ca sa fii fericit ca un rege , e de ajuns sa duci o viata simpla ca buna ziua / Jules Renard – jurnal – fericirea nu ne face buni . Eo remarca pe care o facem cind evorba de fericirea altora / Jules Renard – jurnal – nu sintem fericiti :fericirea noastra este doar tacerea nefericirii / Jules Renard – jurnal –« Fericirea – cea mai rapida impresie / Jules Renard – jurnal –scopul nostru e sa fim fericiti . Nu izbutim decit incetul cu incetul . Pentru asta se cere o straduinta de zi cu zi . Iar cind sintem , inca mai ramine mult de facut :sa-i consolam pe ceilalti / Jules Renard- jurnal –ne pregatim portia de fericire numai pentru seara si trebuie s-o luam de la capat a doua zi , si-n fiecare zi / Jules Renard- jurnal –fiecare om poarta in inima o flasneta care refuza sa taca / Jules Renard – jurnal –omul fericit si optimist e un imbecil / Jules Renard – jurnal –sunt un om fericit pentru ca am renuntat la fericire / Julien Green – jurnal – pag 111 :orice bucurie adevarata ca si orice tristete adevarata ne vine dinlauntru . Lumea exterioara cu iluziile ei incintatoare sau cumplite nu poate decit sa ne rataceasca si sa ne impiedice regasirea cu noi insine . Trebuie sa cautam drumul spre ceea ce este mai launtric in noi insine , daca vrem sa gustam pacea care depaseste intelegerea / Julien Green – jurnal – pag 324 :citeam si ma simteam fericit . ceva imi spunea :iata fericirea , cea adevarata , cea mai simpla , cea mai pura , bucura-te de ea / Julien Green – jurnal – pag 100 :aveam nevoie de obiecte frumoase , d distractii, confundam placerea cu fericirea , nu stiam destul ca adevarata fericire se refugiaza cit mai departe de lumea posibila, intr-o regiune aproape de neatins / Julien Green – jurnal – pag 124 : sa nu-mi spuna nimeni ca isi cauta fericirea , este prea evident ca ii place scandalul / Julien Green-jurnal- pag 108 : Nu te grabi prea tare sa pleci de aici unde viata ti-a suris din cind in cind in exilul tau. Lucrul cel mai important este sa recunosti fericirea care se afla linga tine, caci s-ar spune ca uneori, in joaca , ea isi acopera chipul cu o masca de plictis si pina-ntr-atit, ca ma intreb daca o anumita forma de plictiseala nu-i un fel de semn al fericirii, ceea ce ii dainuie prezenta . K.Mansfield – preludiu – pag 468 :sint eu vreodata fericita in afara momentelor cind am constiinta ca inving obstacole ? / Karl Gjellerup – printul kamanita – pag 125 : omul doreste mereu desfatarea si fericirea , mereu e cautarea lor , e in rinduiala firii , si nici nu poate fi altfel / Lacordaire – miere si fiere – egoismul consta in a face fericirea ta din nefericirea altora / Liviu Rebreanu – Lucian Avramescu – nu cer iertare –n-a facut infract sa-l obtina nici o muiere cu nurii la putere, va spun ca intre prieteni , e nevoie si de nebun , fara el toate apun zeama fericirii ramine un zer fara mister / Ludwig Grunberg – cine spera intr-o fericire posibila se arunca de fapt in bratele nefericirii . viata e o cauza pierduta, fericirea o idee invechita si omul o specie ratata / Ludwig Grunberg – nu patrunzi in teritoriul fericirii decit parasind definitiv continentul filozofiei / Maxime : · Fericirea – sa ai totdeauna ce-ti doresti si sa –ti doresti ce ai putea sa ai ; · Mihail Drumes – invitatia la vals – pag 125 :ne ajunsese din urma oboseala fericirii ?Se poate . Fericirea noastra se prelungise din cale-afara , iar ciudata fire omeneasca , daca nu simte fericirea ca se umfla din ce in ce mai mult , devine de-a dreptul nefericire / M. Bubennov- mesteacanul alb –pag 29 : -uite-asa imi arde mie de ceva vesel in suflet…arde si trozneste…Poate ca alti oameni n-au parte in toata viata lor de atita fericire cit simt eu acum…Stii tu de ce te iubesc eu atita ?-Cine sa te mai inteleaga !-Pentru ca esti intocmai ca izvorul asta , in toate semeni cu el, in toate …Spune , de ce rizi ?Si ochii tai sint ca izvorul , asa-s de linistiti , si parc-ar fi negri, dar cind te uiti de-aproape e atita lumina in adincul lor , ca vezi prin ei…Si oricita apa ai lua din izvor, el traieste, traieste mereu…E vesnic. Asa esti tu…-Nu orice izvor e vesnic, Marica …Curge , curge si …deodata …gata !Nu mai este…-Nu-i adevarat. Daca seaca intr-un loc, iese la iveala mai incolo. Si –acolo unde-a iesit, traieste inainte . Sa nu spui altfel . Izvorul e vesnic . Si asa esti si tu… Marie –Anne Desmarest- torente – pag 118: la urma urmei ce e fericirea ? –satisfacerea aspiratiilor nei fiinte, tihna sufletului / Marin Constantin – ethos elenistic – pag 6 : niciodata si nimic nu trebuie sa ne instraineze, sa ne indeparteze de noi insine . Sta in puterea fiecaruia dintre noi de a cauta singur adevarul , libertatea si fericirea / Marin Constantin –ethos elenistic- pag 49 . Este drept , originea fericirii se afla in placere , insa prin ratiune ne putem da seama ca placerile sint infinite si , de aceea trebuie sa le limitam . Aceasta viata , pe care omul a primit-o fara sa o ceara si pe care o va pierde fara sa vrea , trebuie sa fie parcursa in modul cel mai multumitor pentru sine . Pentru aceasta trebuie sa inveti sa ocolesti orice cauza de tulburare, sa-ti ascunzi viata, sa inveti a-ti gasi fericirea in demersurile solitare ale propriei constiinte . Viata fericita si libera trebuie sa devina un exercitiu permanent prin care sa putem invata , in cele mai mici detalii sa evitam suferinta si durerea Marin Constantin – ethos elenistic –pag 47 : Natura comporta o asemenea alcatuire incit ne ofera numai posibilitatea libertatii si a fericirii, insa depinde de noi, de participarea noastra la natura pentru a le realiza Marin Preda –cel mai iubit dintre paminteni – vol 1, pag 272 : daca n-ar exista fericirea altora , nu ne-am sinchisi de nefericirea noastra / Marin Preda – cel mai iubit dintre paminteni – vol 1, pag 249 :unii spun ca fericirea apare in noi dupa ce am pierdut-o / N.D,Carpen –moartea delfinului – pag 270 :in viata asta a noastra apar , uneori atitea prilejuri de bucurii si placeri , si numai de noi , de firea noastra depinde cit timp vor ramine ! Adesea noi , numai noi , suntem cei care le umbrim, cu indoiala si nesiguranta , facind ferfenita o stare de fericire care ne astepta / N.D. Carpen- moartea delfinului , pag 13 : fericirea nu creeaza nimic, nu lasa in urma decit amintiri / N.D.Carpen- -moartea delfinului – pag 30: Gustasem din cupa cea mai tuluratoare pe care ne-o intinde uneori aceasta viata : iubirea . Invatasem sa stiu ca totul e mai mult decit efemer in viata , dar asta in loc sa ma tempereze devenea pentru mine nu spaima, ci foame. Imi era foame de draoste. Cu toate ca mi se refuzase pina acum adevarata dragoste , stiam ca atunci cind stringi in brate un trup de femeie pe care o iubesti, e la fel ca atunci cind in sufletul o bucurie care vine spre tine din cer-puritate si lumina ! Important nu esti tu in momentele acelea , si nici lumea care te inconjoara , ci acordul si tacerea care zamislesc iubirea . Abia atunci cind iubesti cu adevarat apare in tine ceva care-ti aminteste de neant.Abia atunci cind cunosti bine farmecul nespus al femeii pe care ai dorit-o , incepe sa apara spaima de moarte . Te temi, ai vrea sa nu dispari si toata acea comoara care te-a facut fericit sa devina a altcuiva, o spaima care izvoraste din insasi fierbintele miez al fericirii. Pavel Vejinov- pieirea lui AJAX, pag 27 :poate ca melancolia se asemana intrucitva cu iubirea ?… Sau era ceva mai adinc si mai puternic decit aceasta din urma ?Cine stie !…Oricum ar fi fost , dragostea era expresia sau starea celei mai mari fericiri omenesti . / Petre Anghel –dincolo de iubire –pag 36 : si daca e adevarat ca o nenorocire nu vine niciodata singura , si cu fericirea se intimpla la fel / Petre Anghel- dincolo de iubire –pag 83 : Nimic nu face un barbat mai sigur pe el si mai fericit decit credinta ca este iubit. Aceasta credinta are putere nu doar sa mute muntii din loc, ci chiar sa-l transforme pe cel care are o asemenea convingere. Un barbat caruia femeia iubita ii va spune ca are talent va sfirsi prin a avea talent, caci in adincul lui se vor rascoliu acele forte datatoare de viata , instinctele creatoare , pina cind se va inalta la treapta pe care l-a ucat adoratoarea sa . Un barbat este in toate cazurile creatia unei femei . Al unei femei care s-a ocupat de el , sau al uneia care l-a parasit. Primei ii va demonstra prin tot ce ce va face in viata ca a avut dreptate , celeilalte ca s-a inselat Petru Panzaru- conditia umana din perspectiva vietii cotidiene – pag 142 : iubirea e solul din care rasar fericirea , nefericirea si drama , pe care se produc exploziile de bucurie, uitarea de sine , daruirea , furtunile geloziei , invidiei , metamorfozele incredibile ale sufletului omenesc , puterea si slabiciunea , cerbicia si cedarea , maretia , puritatea si contrariul lor – josnicia si mizeria omului ca om / Platon –fericirea cuprinde cinci parti :o parte este a lua hotariri bune ; a doua este a avea simturi bune si sanatate trupeasca , - a treia este reusita in ceea ce intreprinzi, a patra-i reputatia buna printre oameni si a cincea abundenta de bani si a bunurilor folositoare pentru viata / Robert Merle – un animal inzestrat cu ratiune – pag 216 : exista un punct in constiinta ca esti fericit pe care nu trebuie sa-l depasesti daca nu rei sa-l nimicesti / Rodica O. Brasoveanu – appel din necunoscut – pag 73 : exista oameni care au vocatia fericirii, iar cu acestia nu mai e nimic de facut . trebuie sa-i lasi sa-si poarte crucea pina in mormint si sa ai grija ca drumul sa nu ti se incruciseze cu al lor / Spinoza-pag 9 : toata fericirea si nefericirea stau intr-un singur lucru, si anume in calitatea obiectului de care ne atasam . Caci pentru ceva ce nu iubim nu se vor isca niciodata neintelegeri, nu ne om intrista daca piere , si nu-i vom casuna nimanui , daca il stapineste fara frica, fara ura si , ca sa-i spun pe nume , fara nici o tulburare a sufletului . Pe cind dragostea pentru un lucru vesnic si infinit umple sufletul numai cu multumire , lipsita de orice tristete , ceea ce este foarte de dorit si vrednic de a fi cautat din rasputeri / Stefan Ruha –interviu –omul e nascut pentru fericire / Tora Vasilescu – cinema 226-intr-o viata este foarte bine sa ai la ce privi inapoi cu mindrie , nu cu minie / Vasile Ghica – rev :totusi iubirea 88 : fereste-te de copita fericirii / Voltaire – noi cautam cu totii fericirea , insa fara csa stim unde este , ca si acei betivi care isi cauta casa , stiind confuz ca au una pe undeva / Vasile Alecsandri –sint ore fericite , sint tainice placeri , ce-n cumpana vietii platesc ani de dureri ! / Violeta Zamfirescu-indragostitii tristi-pag 54 : Nu-i ajunge . Si din neajungere, umbla dupa himera fericirii. Toata viata , zarind-o in alta parte. Si se chinuie, tot in nemultumire ingropindu-se . Tot mai adinc uneori. Nemaifiind in stare nici sa se bucure, de nimic, unii. Confunda fericirea cu ingramadirea de lucruri neinsufletite si aduna si nu mai termina, nu mai au ragaz nici sa le priveasca . Ori confunda fericirea cu slujba cit mai ridicata , cit mai bogata in putere. Ori cu gloria o confunda . Si nelinistea macina. Imbatrineste , ucide omul in sufletul celui ce nu isi cauta adevarata , dreapta , launtrica frumusete de om . W.Deeping – noi, femeile , orice-ar spune filozofii , traim pentru fericire, chiar daca fiecare o intelege altfel /
Vizionări: 643
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| |||||||||
|
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | | |||||||
| |||||||||
Texte Recomandate
|
