Bogdan Groza - Fenomenul poezie.ro e deja de notorietate. Si când spun asta nu mă refer la faptul că există peste 8000 de utilizatori, numai din tară,care-și scriu textele, plus aproape vreo 500 de utilizatori din diaspora, ci mă refer la faptul că acest site atrage dupa sine și cititori de altă naționalitate care, îndragostiți de limba română, scriu poezie în această limba.

Un asemenea iubitor al acestui site este Dieter Hasse, un neamț get beget, născut în Gevelsberg, Germania. L-am cunoscut pe simpaticul Dieter la Iași, în toamna anului 2003 și m-a uimit dorința lui de a-și perfecționa limba română, de a vorbi numai românește. Nu i-a fost ușor, dar a izbutit. A fost o plăcere să avem printre noi, în camera de hotel unde eram strânși câțiva poeziști, un om de o veselie și un optimism debordant, zâmbitor și calm, care empatic îți devenea prieten. De la el am învățat că daca-ți dorești ceva cu adevarat, nici o greutate nu-ți poate sta în cale.




Optimismul tonic, de care dă dovadă, Dieter, se răsfrânge, automat și asupra poeziilor lui. E când prietenul înțelept care te îndeamnă să înoți mai departe, și mai departe, gata oricând să te încurajeze pentru a nu te lasa pradă tristeții și naufragiului lăuntric *** când îndragostitul zorilor, trezindu-se alături de ființa iubită. ***

In orice situație s-ar afla, Dieter parcă, respiră iubire, speranță, optimism. Cum să nu te molipsești și tu, cel care-l citește, de voioșia și seninatatea lui?
Dieter ne arata că si atunci când ești trist, melancolic, nostalgic poți să fii senin, să zambești , sa speri. ***
La mulți ani de la cel cu care ai împărțit o noaptea împreună cu mai multi poeziști într-un hotel din Iași!







Dieter poate fi considerat un îndrăzneț prin demersul său poetic exprimat în limba română, o îndrăzneală evidentă. Nu are multe poezii, dar din dragoste pentru limba română nu și-a luat profesori ci a învățat totul singur. Acest lucru a fost evident prin participarea sa la Cenaclul Virtualia la Iași în octombrie 2003. Dieter a recitat una din poeziile sale apărute în Virtualia.


Cum l-am cunoscut eu? Un suflet prietenos și plin de tandrețe, i-a plăcut mult la Iași, datorită acestui fapt și-a prelungit șederea, timp în care Alina Manole a putut să-i arate o parte din frumusețile orașului nostru.

Faptul că Dieter a iubit limba română l-a ajutat foarte mult să se exprime atât prin vers, dar și prin faptul că a putut comunica cu cei din jurul lui.




Ce este foarte interesant, e faptul că venirile și plecările lui în și din România l-au făcut să se îndrăgostească nu numai de ținuturile noastre dar și de cei de aici. Mulți dintre voi poate știți că pe siteul de poezie.ro, pe lângă faptul că se scrie poezie, proză, epigrame… unii se mai și îndrăgostesc, iar dragostea duce de cele mai multe ori la căsătorie. Dragul nostru Dieter s-a măritat în România!





Poate acesta e cel mai frumos moment petrecut de Dieter în România!







Dieter cavaler în trap
călătorind prin vreme
între săruturile calde
și întunericul rece al zăpezii

iubita se prăvălea în rotocoale de fum

din zile și nopți
clădea castele
pentru ochii ei albaștri

înainte de ea doar sticla de whiskey
deștepta zorile
meditând la țigara nefumată
încercând o îndreptare a răsăritului
în neobositul puzzle

piesă după piesă
într-o magie dinspre tine
sufletul
pradă
înserării

amurgul îi poartă umbrele
peste trupul ei
înfășurându-l în albul
cine esti?

doar privirea cedând
răspunsul
acelui

Da

vreau
să
fiu
cu

Tine






La început a fost poezie.ro***

Inoată mai departe camarade norocos
inoată spre următorul mal
uite, vezi insula acolo la orizont
uite, acolo cresc arbori cu fructele dulci
inoată pe lângă și vei vedea
cum în arbori șerpii își așteaptă victimele

Inoată mai departe camarade voios
inoată spre următorul mal
uite, vezi insula acolo la orizont
uite, acolo strălucesc lumini
inoată pe lângă ele și vei vedea
cum în păduri se dezlănțuiește focul

Inoată mai departe camarade măret
inoată spre următorul mal
uite, vezi insula acolo la orizont
uite, acolo suflă un vânt răcoros
inoată pe lângă el și vei vedea
cum malul vuiește in furtuna rea

Inoată mai departe camarade zăpăcit
inoată spre următorul mal
uite, vezi insula acolo la orizont
uite, acolo licărește roșul prețios
inoată pe lângă el și vei vedea
cum roșul este sângelui urii

Inoată mai departe camarade jalnic
inoată afara pe mare
uite, colina roșie acolo la orizont
uite, ea se deschide pentru tine
inoată într-acolo si vei vedea
soarele este atât de aproape – încât îl poți atinge


poemul e scris de un neamt!

Dieter, ma simt vinovata, intr-un fel, ca nu am avut timp sa citesc si sa corecte, sa adaptez limbii romane textul tau: intr-adevar eram fff ocupata noaptea trecuta...Vad ca Pan a intervenit si ma bucur, pentru ca descopar ca scrii o poezie buna! E laudabil ca incerci sa scrii in limba romana: stiu cand ai inceput sa legi primele cuvinte si nu a fost de mult!
Sunt placut impresionata!
Silvia CALOIANU [11.Jun.03 16:05]
-------------------------------------------------------------------------
Felicitari-continua

Draga Dieter

M-ai impresionat cu poezia ta, nu pot decat, eu, un roman, sa-ti multumesc. Trecand peste unele dezacorduri, explicabile desigur, poezia ta este frumoasa, plina de continut. Da, ai dreptate, toti suntem la urma urmei "navigatori" in deriva intr-un ocean al necunoscutelor, cu bune, cu rele. Totul e, sa trecem pe langa cele rele, si sa uitam.


P.S. Continua, ai toata stima mea!
NACSAVI HORIA [11.Jun.03 17:02]
-------------------------------------------------------------------------


Sirena - drag ca imi ai trimis un text adaptat si nu trebuie sa te simti vinovata --> Pan si Nexus au ajutat deja :)
MULTUMESC asa mult pt sprijinul !!!
In fapt, Paul, - acesta text am scris in limba germana si acum am numai tradus (de ce ai gasit d. ex. trei "lumine" in 1 rand). Si am tradus o greseala care am facut deja in original :(
Gasesc simpatic, "Horia", ca nu ai uitat bunul pe urma ... in ocean. Desigur, poezia mea e foarte mai mult neagra decat viata. Poate viata nu da un drum bine intotdeauna - insa da ocazia ca sa gasi un drum bine ... gandesc ...

dieter hasse [16.Jun.03 18:03]
-------------------------------------------------------------------------
+Premiera

O premiera minunata.

Un neamt scrie in romaneste si scrie mai bine decit cel putin jumatate din autorii participanti la site.

Te astept din nou cu promisiunea de a corecta din greseli.
Numai bine !
Radu Tudor Ciornei [16.Jun.03 22:04]
-------------------------------------------------------------------------

+Camarade

Dieter, este o mare bucurie pentru mine sa asist la o astfel de premiera. De cele mai multe ori, dupa cum zicea si Nexus, romanii nu numai ca scriu poezie submediocra, dar si extrem de stalcita ca limba. Prezenta ta aici ar trebui sa dea de gandit multora!

Fii binevenit!
Neisa Conta [17.Jun.03



Apoi a urmat o zi frumoasa

îmi amintesc cu certitudine
eram în drum deja de o zi intreaga
lumina tocmai se culcase
simțeam caldarimul sub fiece pas
vântul îmi spunea că vara a trecut

uneori el mă chema cu insistenta
își întindea mâna rece pe sub haina mea
se înfrățea cu umiditatea
care se simtea ca la ea acasa
pe pielea mea si prin parul meu
toata ziua ploaia bâzâia una si aceeasi melodie

poate erau cristale de zăpadă
care dansau împotriva respiratiei mele grele
nu știu mai mult azi
eram copii când ne-am jucat si am râs aici
de scârțâitul rotilor de tren
ziua de mult s-a târât in ascunzișul său
deformând imaginea rigoidă a cerșetorului

încă si acei doi câini slăbănogi
care pretindeau la ultima mea firimitură de pâine
în spațiul îngust dintre blocurile de locuit
pălăvrăgeala bețivului se putea răspândi doar cu mult efort
îmi amintesc era la fel ca azi
dintr-un bar ieșea aceeași muzică

și această lumina a focului magic
noi eram tineri pe cand veneam împreună aici
mergeam prin aceleași băltoace
poate eu mergeam prin interiorul tavernei
întrucât scările mă duceau doar în jos

sau fiindcă mă atrăgea ceva
am o amintire vaga
îmi dadeam cei din urma bani pentru o bere searbada
fumul îmi oprea rasuflarea

îmi întepa ochii
le vedeam acolo în vârtejele albastre
două diamante caprui
și numai ochii mei se oglindeau în ele
îmi amintesc cu certitudine


+poate erau cristale

Ma bucur sa-ti fiu printre primii cititori cum mie mai rar mi se intampla din lipsa de viteza.

O poezie sincera, nefabricata si totusi curata, inspirata, pe placul meu. Un titlu un pic cam banal.
Ioana Andreea Stefanescu [25.Jun.03 15:32]
-------------------------------------------------------------------------


perfect day

Titlul...pe mine tocmai titlul acesta aparent banal m-a adus aici. M-a dus cu gandul la "Perfect Day" melodia, la un fel de soare nesfasit, care nu inseamna caldura aceea sufocanta de vara, ci doar LUMINA...intotdeauna lumina...si da, poezia ta este simpla si pura ca o zi dintr-aceea obisnuita in care te trezesti, tragi draperiile, intra soarele acela de dimineata, iti iei cafeaua...si continui cu acele obisnuite lucruri...iar tarziu, dupa mult timp, te intorci asupra acelei "banale" zile si poti sa spui cu certitudinea pe care numai timpul ti-o da: "o zi frumoasa".
M-a delectat poezia ta pe ziua de azi.
Michel Martin [25.Jun.03 18:35]
-------------------------------------------------------------------------
= vedem momentul?

un pic îmi pare rau - Ioan ;-) dar în fapt - Silvia era prima care a citit textul meu ... si mi-a corectat greseli (offf ... :)
poate, michel, ai dreptate ca vedem abia mai tarziu ca am petrecut o zile frumoase. dar noi nu am pierdut ceva daca avem nevoie asa mult de timp ca sa vedea ca am petrecut un timp frumos?
in orice caz ma bucur ca poezia mea ti-a placut, Ioan ... Ioana ... Michel ...
dieter hasse [06.Jul.03



La mulți ani dragule!