agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-02-02 | |
E clar, Dinel Staicu avea dreptate, numai că la scară mai mare. Doar la noi se poate întâmpla așa ceva. Nu putem asigura valorilor noastre cadrul necesar pentru a se putea exprima.
Nu e doar cazul sportivilor, ci e e regulă general valabilă, vezi cazul lui Marius Mihalache, un artist genial (dacă ajungi să cânți cu Chick Corea, iar instrumentul tău e un țambal, atunci ești, fără îndoială un geniu) de care nici un ziar nu pomenește, dar în schimb aflăm și când a avut Nicoleta Luciu pană de cauciuc, roșu-n gât sau scame în buric. Colac peste pupăză, singurul lucru de a cărui funcționare eram siguri era echipa feminină de gimnastică. Când socoteam medaliile, bifam 3 și la mai mare la gimnastică. Meșteru' Belu și Doamna Mariana făceau ei ce făceau și ieșea stamba la cot. Și uite așa toată federația de gimnastică (e scris cu litere mici intenționat) era de nivel european, deși era formată din niște relicve comuniste. N-au fost (sau cum ar spune Tovarășu' plutonier Staicu Nu fura) să facă niște contracte unor oameni dupa care salivează câteva federații de marcă din lume. Nu spun că Belu și Bitang nu au greșit, au și ei partea lor de vină. Trebuiau să specifice în contractul cu federația "participarea la concursurile internaționale e condiționată de primirea a ... lei/euro/dolari". S-au mulțumit cu metoda neoficială dar atât de uzitată de "pe sub mână". Au și cei doi antrenori partea lor de adevăr, începem curățenia cu Belu și Bitang, unii au furat 500 milioane de dolari și "stai să vedem, că nu sunt la mine, ia vezi sunt la tine, sau la nevastă-mea pe frigider". Asta nu înseamnă să persistăm în greșeală. Hai să terminăm odată cu "balcanismele", cu contracte "verbale", înțelegeri tradiționale, legi nescrise și tot așa. Lovitura de teatru vine de la un nene mare șmecher în Comisia FIG, speță domnul (sau tovarășul) Stoica: ne scremem să găsim o soluție! Hopa, știam că e o situație de rahat, dar chiar așa?! Le-aș sugera eu o soluție: să îl ia pe tovarășul Vieru de mână, să cadă în genunchi și apoi să umble dupa cei doi antrenori strigând "iartă-ne nea Tavi, iartă-ne Doamna Mariana, în nemernicia mea am mușcat mâna care ne-a adus medalii să ne dăm mari conducatori". Soluție era să faceți un contract care să nu mai dea naștere la astfel de situații. Soluția ar fi să nu se mai trezească vorbind prostii. Soluția ar fi să nu dați în niște fete care își reprimau niște frustrări ale copilăriei pozând goale. Aveau tot dreptul. Erau majore, vaccinate și știau să semneze. Nu vă obliga nimeni să cumpărați revista. Și domnii de pe la COR, COSR, PCR și CAP poate trebuiau să miște și ei un deget. Că toți își freacă mâinile când gimnastica are rezultate.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate