14 întrebări dintr-o carte scrisă de W. Heisenberg

,, prietenul meu Werner Heisenberg,,

Anul acesta am dus cu mine în concediu o carte despre fizica atomică, Partea și întregul, Editura Humanitas, scrisă de fizicianul german Werner Heisenberg.
Frumoasele apusuri de soare, privite de pe malul peninsulei Cassandra peste marea Egee, chiar în dreptul munților Olimp, păreau contopite în mintea mea cu lumea din această carte.

Nu aș scrie ,, prietenul meu Werner Heisenberg,, pentru că este în afara normalului, dacă nu aș încerca acest sentiment și acum, când răsfoiesc cartea și caietul cu însemnările făcute pe marginea lecturii. Am citit-o fascinat, de două ori, din scoarță în scoarță, cuvântul înainte, notele, cuprisul, coperțile, nu doar pentru că aveam timp ci pentru că m-a încercat ceva, o stare de apropiere pe care scriitorul însuși a depus-o și a dorit-o pentru cititorii săi, scriind la persoana -I- a fiecare rând al textelor. Din dorința de a înțelege nu doar ideile științifice ci chiar modalitatea proprie, umană, de a ,,înțelege,, a fizicianului Heisenberg și a celorlalții mari fizicieni despre care vorbește în carte, ca Albert Einstein, Max Planck, Niels Bohr, Paul Dirac, Wolfgang Pauli, m-am atașat cu toate forțele de aceste personaje uriașe și în special de cel central.

Sinceritatea, sensibilitatea umană și artistică, inteligența proprie, privită cu o mare modestie de sine și multe alte calități printre care cel al prieteniei, chiar și cu cititorii săi, indiferent de momentul în care se va citi această carte, sunt atât de bine transmise încât am devenit pentru totdeauna un prieten al sufletului acestui om.



În urma lecturii acestei cărți W. Heisenberg lasă în discuția cititorului ( cel puțin mie ) multe întrebări dilematice, printre care câteva, pe care le-am sintetizat, le scriu mai jos pentru cititori:

- descoperirea științifică sau intuiția cercetătorului ?

- știința ca izvor direct al cunoașterii sau filozofia ca și gândire antemergătoare ?

- formularea matematică a teoriei urmată de experiment sau înțelegerea teoriei în
gândirea filozofică și în gândirea ilustrată (modelul) de posibilitățile limbii ?

- înțelesul formal al teoriei care se poate transfera în înțelegerea comună, oferită de
limbă sau înțelesul extins spre un loc inaccesibil din realitate ?

- scopul cunoașterii: pentru ștință și foloasele umanitații sau cunoașterea naturii
din poziția umană a acestei capacități apriorice ?

- cunoașterea ca mod de a exista a omului de știință sau cunoașterea ca profesie în
folosul existenței individuale ?

- plenitudinea, ca armă a asigurăriii succesului omului de știință sau ca tendință
filozofică a unor minți mari ?

- adevărul, ca fundament al cercetării sau adevărul, ca rezultat al unei filozofii a
cunoașterii ?

- aplicarea rezultatelor anterioare atât în cercetare cât și în filozofie, ivirea unor noi
concepte filozofice și apoi cautarea prin experimente a căii de urmat sau
experimentarea permanentă și empirică și completarea ulterioară a fundamentului
teoretic într-un acord secret cu rezultatele ?

- exilarea categorică a religiei și a ideilor de urmat din religie sau privirea spre
religie ca și spre un limbaj necesar și important în percepția umană ?

- interes pentru conexiunile superioare din natură și găsirea întregului prin relațiile
dintre părți și a relațiilor părților cu întregul sau cunoașterea limitată la părți prin
relevarea naturii ca pe un ansamblu legat de legi mari și necunoscute ?

- căutarea legilor care se limitează doar la natură sau a acelor legi care nu mai sunt
la un moment dat ale naturii ci mult deasupra acesteia ?

- cautarea acestor legi ca și obligație ce ține de natura esențială a omului sau
ajungerea de la sine în urma dezvoltării științifice la cunoașterea acestor legi ?

- căutarea lumii înspre Cosmos și Univers sau căutarea lumii înspre particula
elementară ?






Recomand această carte.