agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-05-30 | |
De ce viața noastră este o întreagă luptă? Până la sfarșit.O întreagă. Fară jumătăți de măsură. De ce??
Pentru că asta este ceva normal. Am folosit un cuvânt extrem de tentant. Normal. Pentru că , începând de la structura noastră atomică, lucrurile o iau razna. Elementele subatomice, se atrag între ele, încearcă să atragă cât mai mult , ce poate fiecare, totul într-un echilibru perfect. Organisme unicelulare. Iși asigură hrana consumând simple substanțe chimice, anorganice până la cele mai complexe substanțe organice. Pentru? Pentru ele. Pentru a supraviețui. Pentru a se divide. Ce motiv mai vreți? Fiecare organism este într-o continuă luptă pentru supraviețuire. Și nu numai atât. Ciudat este faptul că Pământul se află în aceeași situație. Este un organism viu, având un învelis , un strat de protecție. Până și Pământul se protejează. Planeta s-a adaptat. Nu primește mai mult decât poate duce. Nu primește mai mult Soare decât este nevoie. Nu are ce face cu el. O lumină mai puternică l-ar putea distruge. L-ar face să devină ca si celelalte planete din jurul lui. El a luptat pentru acest privilegiu. De a nu fi ca și ceilalți. Oare omul se mulțumește cu ceea ce are? Și-a găsit el un echilibru perfect ? Vă spun eu. Nu și-a găsit. Nu a reușit să învețe nimic de la Pământ. Acesta, deși dispune de o incomensurabilă resursă solară , primește doar o foarte mică parte de la acesta. Nu se preciptă, își păstrează echilibrul. Își cunoaște limitele și, pe deasupra, oricând ar fi pus în situația de a recunoaște care sunt, ar spune adevărul. Astfel a rezistat de-a lungul timpului. Dar totuși,pe acest Pământ perfect, trăiește omul. Acesta ia în glumă echilibrul. Nu ține cont de nicio regulă. Omul pe Pământ, Lucifer în Ceruri. Nici Lucifer nu s-a mulțumit cu ceea ce a avut. Mai mult, mai mult. Dumnezeu îi știa limitele. L-a expediat din Rai, cu o adresă clară: Terra. Dar oare Pământul are această posibilitate? Să se scape de noi? Nu are. Așa că, de câteva sute de ani încearcă să ne ofere un exemplu. Fiecare nouă descoperire stiințifică oferă încă un model al perfecțiunii, al echilibrului. Cât timp va trece până când oamenii vor descoperi Sensul?...Rețeta fericirii si a sănătății... Ce mama... ne-am mai putea dori?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate