Două studii realizate de diferite organizații internaționale ne indică negru pe alb ceea ce deja observația liberă și intuiția păreau să ne sugereze, - inundații catastrofale și secete ucigătoare, alunecări de teren și tornade nefirești, grindine ivite din senin și ploi acide care „ard” culturile – toate aceste manifestări și multe altele, cauzate de schimbările climatice pe care le suferă planeta noastră din pricina iresponsabilei specii Homo Sapiens, se vor înteți în viitor, amenințând cu foametea populația tot mai numeroasă a globului și riscând s-o arunce într-o sărăcie tot mai acută, în cazul în care guvernele lumii dar și oamenii ca indivizi nu se vor trezi și nu vor acționa acum.

Astfel, potrivit raportului celei de-a 31 Sesiuni a Comitetului de Siguranță Alimentară a Lumii, prezentat la Roma în perioada 23-26 mai 2005 și realizat de Organizația pentru Hrană și Agricultură a Națiunilor Unite - United Nations Food and Agriculture Organization (FAO) - și de Institutul Internațional de Analiza Sistemelor Aplicate - International Institute of Applied Systems Analysis (IIASA), - încălzirea globală va conduce la o extindere a terenurilor aride pe teritoriul țărilor aflate în curs de dezvoltare, având astfel un impact major asupra surselor de hrană la nivel global. Astfel, studiul realizat de FAO/IIASA indică faptul că aceste țări ar putea pierde 11% din totalul de teren agricol, înregistrând în consecință o reducere enormă a producției de cereale.

Potrivit aceluiași studiu, 65 de țări în curs de dezvoltare, reprezentând, la nivelul anului 1995, mai mult de jumătate din populația totală aflată în această etapă, vor pierde aproximativ 280 milioane de tone din producția potențială de cereale ca rezultat al schimbărilor climatice.

Această pierdere evaluată la suma de 200 dolari pe tonă, și însumând 56 milioane de dolari, echivalează cu 16% din producția agricolă totală realizată la nivelul producătorilor particulari, obținută de aceste țări în anul 1995.

Studiul arată de asemenea, că producția viitoare de grâu în zona subtropicală va fi cel mai grav afectată de încălzirea globală, pagube semnificative fiind prevăzute a avea loc în Africa, Sudul Asiei și America Latină.

Referitor la această stare de lucruri, Michael Case, cercetător la Fondul Mondial pentru Viață Sălbatică - World Wildlife Fund, (WWF) – în cadrul programului acestei organizații de studiere a schimbărilor climatice, afirmă: „Efectele schimbărilor climatice se petrec acum și afectează oamenii reali. Vedem acum cum discuția se mută spre întrebări cum ar fi: cum să facem față celor mai grave efecte, cât vor costa acestea, și câți oameni vor fi afectați în cel mai înalt grad. Este nevoie de acțiune”.

Pe de altă parte, într-un alt raport intitulat Up in Smoke, realizat de 25 dintre cele mai de seamă grupări ecologiste internaționale, și dat publicității în octombrie 2004, se atrage atenția asupra faptului că încălzirea globală amenință să inverseze progresul uman, și să facă de neatins toate țintele Națiunilor Unite de a reduce sărăcia.

Grupările semnatare ale raportului – printre care se numără Oxfam, Christian Aid, Friends of the Earth, și WWF, și al căror scop este dezvoltarea umană și protecția mediului - afirmă că guvernele lumii trebuie să ia imediat măsuri pentru a redresa actualul proces de încălzire globală, cu scopul de a evita astfel ca sărăcia, și așa acută, să ajungă la un „nivel strigător la cer” pe întreaga planetă.

„Producția de hrană, alimentarea cu apă, sănătatea populației și viețile oamenilor deja sunt afectate și subminate”, se arată în acest raport. „Altă soluție nu există. Lumea trebuie să-și îndeplinească angajamentele sale de a realiza reducerea sărăciei și de asemenea de a diminua schimbările climatice. Cele două sunt legate în mod inextricabil.”

Raportul, care se bazează pe predicțiile Națiunilor Unite cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra țărilor sărace pe parcursul următorilor 50 de ani, afirmă că aceste țări vor cunoaște tot mai multe inundații și boli, reducerea producției de hrană ca și deteriorarea sau chiar extincția completă a ecosistemelor de care majoritatea populației sărace a lumii este dependentă.

„Schimbările climatice trebuie redresate acum. Cei săraci vor resimți consecințele în mod violent. Experiența deosebită a multora dintre cei care activează pentru dezvoltarea internațională indică faptul că tot mai des comunitățile sunt nevoite să înfrunte condiții climatice extreme.”

Schimbările climatice vor aduce pagube agriculturii, surselor de apă și vor crește incidența bolilor. „Până în 2025 procentul de populație a lumii locuind în țări cu un deficit semnificativ de apă va fi aproape dublu – până la 6 miliarde de oameni. Zonele tropicală și subtropicală vor fi cel mai crunt lovite – acolo țările deja suferă de lipsa siguranței hranei”.

Pentru redresarea situației, comunitățile sărace cel mai adesea nu au nevoie de soluții care să implice tehnologii de ultimă oră. Ele ar avea mai mult de câștigat dacă li s-ar asigura accesul la educație, cercetare și dacă li s-ar indica unele metode mai eficiente de cultivare a pământului care să nu implice distrugerea solului și afectarea ecosistemului în care viețuiesc.

Toate aceste măsuri, deși simple, sunt extrem de importante căci, potrivit aceluiași raport, nici războiul, și nici exaltarea unor curente politice, nu vor putea egala în efecte încălzirea globală scăpată de sub control, care va determina milioane de persoane să migreze pe motive de mediu și va destabiliza astfel numeroase țări.

Toate acestea se vor întâmpla în cazul în care nu se va acționa imediat. Pentru că acesta este mesajul comun al celor două rapoarte: nevoia de acțiune imediată. Deja, semnalele de alarmă ale specialiștilor nu mai pot fi considerate simple speculații teoretice, din păcate, ele au coborât din domeniul SF-ului în realitatea înconjurătoare. Cu toate acestea, însă atitudinea oamenilor lasă mult de dorit atât la nivel instituțional cât și individual. Din ce cauză? Oare nu cumva vinovat este egocentrismul speciei noastre, antropocentrismul care, de la bun început, ne-a adus în această situație?

Ne place să ne lăsăm mințile să se scalde în dulcele mit al progresului, și uităm că acest progres nu se poate realiza cu adevărat decât dacă adoptăm un stil de viață aflat în armonie cu natura din care facem parte, iar nu unul prin care aceasta să fie în permanență jefuită, umilită, poluată și distrusă. Cu toate că suntem parte a acestui minunat ecosistem planetar și că tot ceea ce se petrece cu el, în final are efect asupra noastră, noi încă trăim în mod evident cu iluzia intangibilității speciei Homo Sapiens de parcă aceasta nu ar viețui pe Terra ci s-ar afla izolată într-un bol de sticlă.

Această mentalitate are la bază egocentrismul speciei noastre care nu acceptă încă faptul că nu este nici unică, nici privilegiată, nici intangibilă, ci doar diferită, iar așa zisa ei superioritate, - de care, de altfel, se dezbară prea adesea și cu prea mare ușurință – este reprezentată doar de inteligența și de adaptabilitatea sa deosebită.

Tot astfel, în aceste momente, când efectele schimbărilor climatice devin tot mai amenințătoare, singura ei putere nu poate izvorî decât din cooperare, conștientizare și responsabilizare globală atât la nivel individual cât mai ales la nivel guvernamental. Și asta nu mâine, nu poimâine, ci azi!



Revista „Știință și Tehnică” (nr.7-8, iulie-august 2005)