În iarna care a trecut peste noi, întreaga Europă a fost cutreierată de furtuni uneori neașteptat de puternice iar ninsori foarte abundente s-au abătut adesea asupra unor zone ce n-au mai cunoscut neaua de decenii. Nu mai pomenim de temperaturile infernal de mici care au făcut atâtea victime. Așa cum era de așteptat, în fața acestei avalanșe de fenomene climatice extreme, ecologiștii n-au rămas de gheață, ci au elaborat un studiu ale cărui concluzii par menite să ne dea frisoane: în iernile ce vor urma, viscolele vor deveni tot mai puternice, ploile și ninsorile tot mai abundente iar gerul tot mai mușcător. Toate aceste așa zise „capricii ale vremii” reprezintă efectul schimbărilor climatice, și nu se vor domoli decât în cazul în care se vor lua măsuri urgente și serioase în vederea reducerii drastice a emisiilor de CO2.

Raportul cu pricina, intitulat Europa furtunoasă – Stormy Europe – și realizat de Fondul Mondial Pentru Viață Sălbatică - WWF - rezumă recentele descoperiri științifice privitoare la viitoarele viscole ce vor străbate teritoriul Europei Centrale și de Vest. Þările asupra cărora s-a făcut acest studiu au fost în număr de șapte: Anglia, Franța, Germania, Olanda, Polonia, Spania și Italia. În acest studiu se au în vedere următorii trei parametrii: creșterea numărului furtunilor puternice din timpul iernii; creșterea numărului de zile marcate de viscole extrem de puternice; și creșterea vitezelor maxime ale vântului. Viscolele puternice reprezintă 5% din totalul ciclonilor ce se formează deasupra nord-estului Oceanului Atlantic și în zona Europei.

Acest raport arată că Marea Britanie va fi cea mai afectată de înrăutățirea vremii pe timp de iarnă. În această țară până la sfârșitul acestui secol numărul furtunilor din timpul iernii va crește cu până la 25% pe an, iar viteza vântului se va înteți cu 8-16% în decursul aceleiași perioade. Specialiștii se așteaptă ca înrăutățirea climei în timpul iernii să aducă pagube materiale majore și mari pierderi de ordin financiar. Fiecare furtună care a lovit Marea Britanie în iernile din perioada 1980-1990 și-a avut prețul său: între 200 milioane și 2 miliarde de euro.

În acest clasament, Olanda ocupă locul doi după Anglia. Ea va cunoaște de asemenea, o creștere record în ceea ce privește activitatea viitoare a furtunilor, viteza maximă a vântului în această țară, urmând să crească cu 2-15%. Pentru a ne face o idee despre ce înseamnă aceasta, oamenii de știință afirmă că o intensificare cu doar 6% ar duce la încincirea pagubelor anuale medii, acestea ajungând la suma de 100 milioane de euro.

Franța este cea de-a treia țară care va cunoaște o creștere record în activitatea furtunilor pe timp de iarnă. În Hexagon numărul de furtuni va crește cu până la 10-20% până la finele secolului XXI. În bună măsură această creștere se va înregistra în zonele nordice ale țării, unde vitezele maxime ale vântului se vor intensifica cu până la 25-50%.

„Vântul schimbării bate periculos asupra Europei” declară Jennifer Morgan, Director al Programului Pentru Schimbarea Climatică Globală din cadrul WWF - WWF’s Global Climate Change Programme. “Trebuie să luăm această amenințare în serios și să stopăm poluarea climei pentru a proteja oamenii și proprietățile lor de furtunile devastatoare. Dacă nu acționăm rapid ultima noastră șansă va fi risipită de vânt.”

Raportul scoate în evidență faptul că sectorul energetic este cel mai mare poluator al lumii, el fiind responsabil pentru o mare parte a schimbărilor climatice și a fenomenelor meteorologice extreme de azi și din viitor. La nivel global sectorul energetic este responsabil pentru 37% din emisiile de CO2 rezultate din activitatea umană, majoritatea prin arderea combustibililor fosili de tipul cărbunelui. Toate acestea contribuie, precum se știe, la intensificarea încălzirii globale.

„La ora actuală țările din Uniunea Europeană au șansa de a reduce drastic emisiile de CO2 și de a curăța sectorul energetic” afirmă Morgan. Tot ea adaugă că dacă țările europene nu vor lua urgent măsuri, continentul nostru va fi bântuit pe viitor de furtuni de o intensitate fără precedent. Pentru a le evita, Europa trebuie să pună în aplicare prevederile incluse în Emissions Trading Scheme (ETS), prevederi ce au fost formulate încă din ianuarie 2005. Acestea presupun limitarea drastică a cantității de poluanți „aruncați” în atmosferă de furnalele giganților din industria producătoare de energie electrică. Iar acest lucru, la rândul său, presupune pe de o parte, ca aceste companii să investească în tehnologii noi, nepoluante, iar pe de altă parte, ca liderii tuturor statelor să acorde importanța cuvenită acestei probleme și să impulsioneze companiile, prin taxe cu rol punitiv, dar și prin subvenții bănești, să facă această trecere, atât de dorită și de vitală, de la tehnologiile învechite, la cele curate.

Această trecere este cu atât mai necesară cu cât cercetătorii au identificat zonele care, după aprecierile lor, vor fi cel mai afectate de schimbările climatice: Europa centrală și de vest. Cei care vor avea cel mai mult de suferit vor fi oamenii care locuiesc în zone vulnerabile, cum ar fi zonele joase de coastă și văile râurilor. Mai mult, potrivit ecologiștilor de la WWF, contribuția sectorului energetic la schimbările climatice amenință să compromită însăși ideea de dezvoltare pe care o presupune electricitatea. În cazul în care nu se acționează acum, aceasta va pune în pericol milioane de oameni din pricina creșterii nivelului oceanelor, a reducerii apei potabile, dar și prin apariția condițiilor extreme de climă și a bolilor.

Din păcate însă, guvernele statelor din cadrul Uniunii Europene au căzut de acord să impună companiilor limite mult mai lejere și să reducă totodată stimulentele financiare acordate acestora. Totuși, ETS se află actualmente în atenția liderilor europeni, iar ecologiștii speră că aceasta va reprezenta o oportunitate pentru a îmbunătăți nu doar eficiența economică dar și pe cea ecologică.

În ceea ce privește însă atitudinea marilor companii de electricitate față de întreaga stare de lucruri, Jennifer Morgan precizează: „Ei refuză să recunoască răul pe care inerția lor îl produce pentru milioane de oameni de pe întreaga planetă”. Tot ea adaugă: „Acestor companii le lipsește responsabilitatea necesară pentru a câștiga încrederea publică și pot fi lesne acuzate de aroganță”.

Așa cum era de așteptat, ecologiștii nu se află la prima lor încercare de conștientizare a opiniei publice asupra pericolelor cauzate de nepăsarea marilor poluatori. Mai sus pomenita organizație de mediu, nu s-a sfiit în urmă cu doi ani să acorde „note” marilor companii de electricitate de pe întreg cuprinsul planetei. „Catalogul” dat publicității a luat forma unui raport ce a evidențiat faptul că deși Europa stă mult mai bine decât alte continente, totuși, la nivel global sectorul energetic este corigent la capitolul „protecția mediului”. Dealtfel , chiar și „campionul” clasamentului – o companie spaniolă ce conduce detașat -, nu a luat mai mult de 4,3 puncte pe o scară ce merge de la 1 la 10, și în care 10 reprezintă „nota” cea mai bună.

Pentru a grăbi atingerea a dezideratului de curățare a sectorului energetic, ecologiștii au inițiat campania globală PowerSwitch! (căreia îi este închinată pagina web www.panda.org/powerswitch) acțiune care actualmente se află în plină desfășurare și la care sunt invitați să participe toți cetățenii planetei fără deosebire. Campania intenționează să construiască o mișcare de activiști pe întreg cuprinsul globului pentru a îndemna, a forța chiar, companiile și guvernele să aibă o atitudine responsabilă față de mediu și să urgenteze trecerea de la energia electrică bazată pe cărbune la energia curată și reînnoibilă.

Nevoia de conștientizare a pericolului este cu atât mai vitală cu cât, în iarna trecută, așa cum bine am văzut cu toții, criza ruso-ucraineană a fost „rezolvată” atât la noi în țară cât și în restul Europei, prin trecerea la combustibilii foarte poluanți de tipul cărbunelui și păcurei.

Este însă momentul să învățăm din această experiență că dependența de combustibilii poluanți nu înseamnă doar un pericol real pentru viitorul și sănătatea planetei ci înseamnă și dependență economică, ba chiar politică. Și ar mai trebui să observăm totodată că ecologia vine să ne ofere nu doar o alternativă mai sigură și mai curată ci și una care să asigure adevărata independență atât statelor cât și oamenilor ca indivizi.

Ne place sau nu, suntem astăzi puși în situația de a alege: ori vom continua să ne îmbâcsim planeta și să suportăm consecințele, ori vom pune umărul la îndreptarea acestei situații. Vântul schimbării bate într-adevăr asupra Europei, dar depinde numai de noi toți, dacă acesta va fi sau nu un crivăț…

Revista "Știință și Tehnică" 2006