Entropia sistemului electro-energetic dinamic uman este reglată și micșorată de funcțiile și procesele ce se produc în supraconștient, care dacă s-ar manifesta de sine stătător, neinfluențat de conștiență, ar realiza un catharsis în corpul uman, în urma căruia boala și suferința ar fi eradicate, căci supraconștientul are capacitatea de a crea fericirea pe care o împarte diferitelor entități umane pozitive, sub formă de energie benefică, cu rol purificator și vindecător.
Dacă supraconștientul s-ar infiltra în subconștient, visele ar căpăta o realitate paralelă, diferită de realitatea din exteriorul omului, căci supraconștientul ar oferi conștiință oniricului, iar visele și-ar pierde consistența de ireal, ilogic, absurd și elucubrație, și s-ar încărca cu gânduri verosimile și rațiune obiectivă ; astfel omul ar trăi două vieți, corespunzând celor două tipuri de realități, o viață onirică și o viață telurică, ambele vieți fiind coordonate și controlate de supraconștient.
Supraconștientul este de natură esoterică, transcendentală și mistică, are elemente de supranatural, induce luciditate conștiinței, lumină spiritului și procesează gândurile până ce acestea capătă consistență transcendentală ; dacă ar conduce corpul, i-ar imprima un traseu ce duce către divin, pe când conștiența măsoară realitatea cu instrumente telurice.
Supraconștientul își depune pe realitate tot ceea ce semnifică prefixul ’’extra’’, iar extra-senzorialul supraconștientului este o conștiență a minții universului.