Există în lumea umană o multitudine de frici, care sunt socotite ca făcând parte din bolile traumatice psihice și sufletești, reprezintă deficite în controlul sentimentelor, a emoțiilor, a trăirilor.
Frica este răspunsul vital, fundamental la un pericol fizic și psihic, poate fi considerată și un mecanism de apărare la o amenințare concretă, de obicei negativă.
Frica poate varia de la fobie, anxietate, teroare, oroare, panică, paranoia, coșmar, delir și agonie, lipsa de conștiință.
Frica de șerpi, de păianjeni, frica de animale sălbatice, frica singurătate, frica de abandon, frica de respingere, frica de penibil, de ridicol, frica de oamenii ostili, violenți, frica de accidente, frica de cutremur, frica de incendiu, frica de incapacitatea de asimilare a cunoștințelor școlare, frica de demoni, frica de necunoscut, și multe altele.
Majoritatea oamenilor se naște cu o seamă de frici moștenite genetic și transgenerațional de la șapte generații de strămoși.
Este nevoie de un control perfect al sentimentelor, de un echilibru între emoții , senzații, gânduri, sentimente, trăiri. Aceste traume psihice pot fi vindecate, oamenii pot scăpa de frici cu ajutorul psihoterapeuților, cu ajutorul propriu de ridicare a nivelului de vibrație gândind pozitiv, studiind cărți de dezvoltare spirituală, studiind tratate psihologice de trezire spirituală, privind cu detașare problemele și dificultățile din viață.
Nelson Mandela renumitul președinte al Africii de sud, a spus – curajul nu este absența fricii ci triumful asupra ei.
Omul trebuie să nu lase frica de a pierde să fie mai mare decât entuziasmul de a câștiga tot ceea ce își propune, cu multă perseverență, voință, ambiție și determinare.
Omul nu trebuie să lase frica de a greși să îl împiedice de a mai încerca de câte ori este nevoie pentru o reușită.
Ca o concluzie frica îl ține pe om prizonier, îl înlănțuie atât de puternic încât îl împiedică să ia decizii corecte, salvatoare, creatoare.
Psihologii spun că este în regulă să ai frici, dar nu este în regulă să renunți la lupta cu ele, la confruntarea cu propriile emoții, senzații, sentimente, trăiri.
Frica de necunoscut este cea mai mare dintre toate fricile, dar trebuie să o înfruntăm, nu trebuie pentru nimic în lume să renunțăm la șansa de a evolua trecând prin oricare circumstanță de teamă.
Ca o ultimă concluzie înfruntând frica prin conștientizare și control asupra ei, omul învață să gestioneze propria viață, propriile trăiri dar și pe cele ale celor dragi din jur.